19 august 2023
ALT: Ce este, scăderea, creșterea și tratamentul său
Intoleranța alimentară este una dintre cauzele importante ale problemelor de sănătate tot mai frecvente în prezent și este adesea confundată cu alergia alimentară. În timp ce alergia alimentară apare brusc și se manifestă într-un timp scurt, intoleranța alimentară se instalează într-un interval mai lung. În cazul sensibilității alimentare, simptomele apar de obicei treptat și pot evolua pe parcursul a câteva ore până la câteva zile. Această afecțiune poate influența numeroase sisteme ale organismului și poate chiar pregăti terenul pentru anxietate prin intermediul sistemului nervos.
Intoleranța alimentară apare când organismul reacționează excesiv la anumite alimente, de obicei din cauza lipsei unei enzime. Poate provoca probleme digestive, afecțiuni ale pielii, dureri articulare, oboseală cronică, migrene, anxietate și poate crește riscul de obezitate, diabet și tiroidită Hashimoto.
Intoleranța alimentară poate fi definită, pe scurt, ca o hipersensibilitate excesivă a organismului față de anumite alimente. De obicei, apare din cauza lipsei sau ineficienței unei anumite enzime. Continuarea consumului alimentului la care persoana este sensibilă poate duce la inflamație cronică și la agravarea diferitelor simptome. Printre alimentele care provoacă cel mai frecvent intoleranță alimentară se numără albușul de ou, mazărea, laptele de vacă, orzul, cazeina, drojdia, agar-agarul, porumbul și glutenul.
Intoleranța alimentară poate provoca diverse afecțiuni, afectând sistemul digestiv, cel osos, sistemul nervos, sănătatea pielii și echilibrul metabolic. La nivelul sistemului digestiv poate cauza dureri abdominale, balonare, gaze, greață, diaree sau constipație. Din punct de vedere dermatologic, pot apărea erupții cutanate, mâncărimi, eczeme și roșeață. La nivelul sistemului nervos poate fi asociată cu dureri de cap de tip migrenă, boala Alzheimer și anxietate. La nivelul sistemului muscular și osos poate provoca probleme precum dureri articulare, inflamații și oboseală cronică. De asemenea, poate crește riscul de dezvoltare a unor boli metabolice precum obezitatea, diabetul și tiroidita Hashimoto. Când aceste simptome sunt observate, trebuie evaluată posibilitatea unei sensibilități alimentare și trebuie consultat un medic specialist.
Dieta de eliminare este o metodă importantă în diagnosticarea acestei afecțiuni. În cadrul acestui plan alimentar, alimentele despre care se crede că provoacă sensibilitate sunt eliminate din alimentație pentru o anumită perioadă, apoi sunt reintroduse treptat, iar reacțiile organismului sunt observate. Această metodă poate ajuta la identificarea alimentelor care declanșează simptomele.
Totuși, pentru un diagnostic cert este necesară efectuarea unor teste microarray de înaltă tehnologie. Este important ca aceste teste, care nu sunt disponibile în orice centru medical, să fie efectuate în centre cu experiență, sub supravegherea unor medici specialiști. Datorită acestor teste, după recoltarea unei probe de sânge, rezultatul cert poate fi obținut în medie în 10 zile.
Intoleranța alimentară este întâlnită mai frecvent la persoanele cu boli inflamatorii cronice sau cu tulburări funcționale ale sistemului digestiv, precum sindromul de colon iritabil. În procesul de diagnosticare și tratament este necesară colaborarea mai multor specialități medicale. Diagnosticul corect trebuie pus și metodele de tratament eficiente trebuie aplicate ținând cont de diferitele aspecte și efecte ale bolii.
Intoleranța alimentară este o hipersensibilitate a organismului față de anumite alimente, apărută de obicei din cauza lipsei sau ineficienței unei enzime. Continuarea consumului alimentului respectiv poate duce la inflamație cronică și agravarea simptomelor.
Alergia alimentară apare brusc și se manifestă rapid, în timp ce intoleranța alimentară se dezvoltă într-un interval mai lung. La sensibilitatea alimentară, simptomele apar de obicei treptat și pot evolua de la câteva ore până la câteva zile.
Printre cele mai frecvente se numără albușul de ou, mazărea, laptele de vacă, orzul, cazeina, drojdia, agar-agarul, porumbul și glutenul.
Dieta de eliminare este o metodă importantă, prin care alimentele suspectate sunt eliminate temporar și apoi reintroduse treptat pentru a observa reacțiile organismului. Pentru un diagnostic cert sunt necesare teste microarray de înaltă tehnologie, efectuate în centre cu experiență, iar rezultatul se obține în medie în 10 zile de la recoltarea sângelui.
Poate provoca dureri abdominale, balonare, gaze, greață, diaree sau constipație la nivel digestiv; erupții cutanate, mâncărimi și eczeme la nivelul pielii; migrene, boala Alzheimer și anxietate la nivelul sistemului nervos; dureri articulare și oboseală cronică, precum și un risc crescut de obezitate, diabet și tiroidită Hashimoto.
Data ultimei actualizări: 15 martie 2026
Data publicării: 15 martie 2026
Biochimie
Biochimie
Biochimie