Ce este sindromul coronarian acut? Simptome și tratament

Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă tablourile clinice care necesită intervenție de urgență, apărute în urma unei reduceri bruște și severe a fluxului de sânge sau a unei blocări complete la nivelul arterelor coronare care hrănesc inima. Acest sindrom determină leziuni ale miocardului și risc de deces, prin faptul că mușchiul cardiac nu mai primește suficient oxigen. SCA, una dintre cele mai critice urgențe din cardiologie, se manifestă în special prin durere toracică, dificultăți de respirație și transpirații. Deoarece timpul este extrem de important în diagnostic și tratament, intervenția în primele 90 de minute — numite „ora de aur” — crește semnificativ șansele de supraviețuire ale pacientului. Sindromul coronarian acut include, pe lângă infarctul miocardic, cunoscut popular drept „atac de cord”, și alte tablouri grave care afectează mușchiul inimii.

Sindromul coronarian acut este o urgență cardiologică apărută prin reducerea bruscă sau oprirea completă a fluxului de sânge în arterele coronare, de obicei din cauza rupturii unei plăci de aterom și formării unui cheag. Se manifestă prin durere toracică, dificultăți de respirație și transpirații reci, iar tratamentul rapid, în primele 90 de minute, este esențial.

Ce este sindromul coronarian acut?

Sindromul coronarian acut este tabloul cardiologic de urgență care apare prin oprirea bruscă sau reducerea severă a fluxului de sânge în arterele coronare, cele care asigură necesarul de oxigen al inimii. Această situație survine, de obicei, în urma ruperii sau fisurării plăcilor de aterom de la nivelul arterelor coronare, ori a blocării acestora de către un cheag. Alterarea fluxului sanguin duce la lipsa de oxigen a mușchiului cardiac și la apariția de leziuni în câteva minute. SCA poate apărea sub trei forme principale: infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI), infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI) și angina instabilă. Toate cele trei forme necesită diagnostic și tratament de urgență.

De ce apare sindromul coronarian acut?

Cauza principală a SCA este un eveniment care restricționează sau întrerupe complet fluxul de sânge în arterele coronare. Aceste cauze sunt, de cele mai multe ori, ruperea plăcii de aterom și formarea unui cheag. Totuși, tabloul poate fi determinat și de mecanisme diferite:

• Ateroscleroza: formarea plăcii de aterom prin acumularea de colesterol pe peretele vasului și ruperea acesteia.
• Formarea trombului (cheagului): blocarea vasului de către cheag, după ruperea plăcii.
• Spasmul arterei coronare: îngustarea bruscă și temporară a vasului (în special sub efectul stresului sau al frigului).
• Disfuncția endotelială: alterarea fluxului sanguin din cauza incapacității suprafeței interioare a vasului de a-și îndeplini funcția.
• Cauze rare: inflamații vasculare (vasculită), traumatisme, consumul de cocaină, anomalii coronariene congenitale.

Care sunt simptomele sindromului coronarian acut?

Simptomele SCA apar din cauza lipsei de oxigen a mușchiului cardiac și au adesea un debut brusc. Deși simptomele variază în funcție de tabloul clinic și de starea generală de sănătate a pacientului, ele se caracterizează în special prin senzație de presiune, arsură sau strângere la nivelul toracelui. Simptomele pot debuta de multe ori în timpul efortului fizic, al stresului intens sau chiar în repaus.

• Durere toracică: de obicei cu durată mai mare de 20 de minute, cu caracter de strângere, arsură sau presiune; începe în centrul pieptului și poate iradia spre braț, gât, maxilar sau spate.
• Dificultăți de respirație: apar atunci când forța de pompare a mușchiului cardiac scade și se acumulează lichid la nivelul plămânilor.
• Transpirații reci și stare de slăbiciune: apar în urma scăderii bruște a tensiunii arteriale.
• Greață și vărsături: frecvente în special în infarctele de perete inferior.
• Amețeală, leșin: cauzate de reducerea fluxului de sânge către creier.
• Anxietate și teamă de moarte: răspunsul acut al organismului la stres.
• Simptome atipice: în special la pacienții vârstnici, diabetici și la femei, se pot manifesta doar prin oboseală, arsuri la stomac sau dureri de spate.

Care sunt tipurile de sindrom coronarian acut?

Sindromul coronarian acut este clasificat în trei forme principale, în funcție de tabloul clinic și de rezultatele EKG-ului. Fiecare formă are un grad diferit de urgență și o abordare terapeutică proprie:

• Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI): apare prin blocarea bruscă și completă a arterei coronare care hrănește mușchiul cardiac. Pe EKG se observă o supradenivelare marcată a segmentului ST. Este necesară dizolvarea de urgență a cheagului sau îndepărtarea lui mecanică.
• Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI): există o obstrucție parțială a arterei coronare, iar segmentul ST este normal sau ușor subdenivelat. Leziunea mușchiului cardiac este evidentă și se confirmă prin valori crescute ale troponinei la analizele de sânge.
• Angina instabilă: este durerea toracică ce apare în repaus sau la un efort din ce în ce mai mic. Valorile troponinei sunt normale, dar obstrucția vasculară are tendința de a progresa și se poate transforma în STEMI.

Care sunt factorii de risc ai sindromului coronarian acut?

În dezvoltarea SCA joacă un rol atât factorii de risc modificabili, cât și cei nemodificabili. Factorii de risc ai bolii sunt enumerați mai jos:

• Colesterol crescut
• Hipertensiune arterială
• Diabet
• Obezitate și sedentarism
• Alimentație dezechilibrată, consum excesiv de sare și grăsimi saturate
• Stres și depresie
• Vârstă înaintată
• Sex
• Istoric familial de boală cardiacă la vârstă tânără
• Predispoziție genetică

În câte tipuri se împarte sindromul coronarian acut?

În practică, SCA se împarte în trei subtipuri principale. Această clasificare se face pe baza rezultatelor EKG-ului și a nivelurilor de troponină. Abordarea terapeutică a bolii variază în funcție de subtip:

• STEMI: obstrucție vasculară completă, necesită intervenție de urgență.
• NSTEMI: există obstrucție parțială și leziune miocardică.
• Angina instabilă: nu există leziune miocardică, dar riscul este ridicat.

Cum se pune diagnosticul de sindrom coronarian acut?

În procesul de diagnostic sunt evaluate împreună istoricul clinic, examenul fizic, testele de laborator și metodele imagistice. Metodele utilizate în diagnostic sunt următoarele:

• Electrocardiografie (EKG): modificări ale segmentului ST, prezența undei Q.
• Analize de sânge: măsurarea enzimelor cardiace, precum troponina și CK-MB.
• Ecocardiografie: evaluarea forței de pompare a inimii și a tulburărilor de mișcare a pereților cardiaci.
• Angiografie coronariană: indică localizarea și gradul obstrucției vasculare.
• Radiografie toracică: utilizată pentru evaluarea unei eventuale insuficiențe cardiace asociate sau a altor patologii toracice.

Tratamentul sindromului coronarian acut

Tratamentul se concentrează pe deschiderea obstrucției și restabilirea fluxului de sânge către mușchiul cardiac. Dacă saturația de oxigen este scăzută, se administrează oxigen suplimentar. Se aplică tratament pentru controlul durerii. Pe lângă acestea, pentru tratament pot fi alese și următoarele metode:

• Intervenția coronariană percutanată primară (angioplastie + stent): este prima opțiune în STEMI.
• Tratament trombolitic: se administrează medicamente care dizolvă cheagul, atunci când angiografia nu este disponibilă.

Sindromul coronarian acut este unul dintre cele mai urgente și mai importante tablouri din bolile cardiovasculare, cu risc vital. Diagnosticul precoce și intervenția rapidă reduc la minimum leziunile mușchiului cardiac, crescând semnificativ atât durata, cât și calitatea vieții. Atunci când apar semne de alarmă precum durerea toracică, dificultățile de respirație, transpirațiile reci sau oboseala bruscă, adresarea fără întârziere către serviciile medicale de urgență este cea mai eficientă modalitate de a preveni consecințele fatale. Conștientizarea factorilor de risc, controalele cardiologice regulate, alimentația sănătoasă și adoptarea unui stil de viață activ joacă un rol esențial atât în prevenirea acestui sindrom, cât și a altor boli cardiovasculare.

Întrebări frecvente

Ce este sindromul coronarian acut?

Sindromul coronarian acut este o urgență cardiologică apărută prin oprirea bruscă sau reducerea severă a fluxului de sânge în arterele coronare, cauzată de obicei de ruperea unei plăci de aterom și formarea unui cheag. Include infarctul miocardic (STEMI, NSTEMI) și angina instabilă.

Care sunt principalele simptome ale sindromului coronarian acut?

Principalele simptome sunt durerea toracică cu senzație de presiune sau strângere, care poate iradia spre braț, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, transpirații reci, greață și amețeală. La femei, diabetici și persoanele în vârstă, simptomele pot fi atipice, precum oboseala sau durerea de spate.

Care este diferența dintre STEMI, NSTEMI și angina instabilă?

STEMI apare prin blocarea completă a unei artere coronare, cu supradenivelare de segment ST pe EKG. NSTEMI implică o obstrucție parțială, cu leziune miocardică confirmată prin troponină crescută. Angina instabilă provoacă durere toracică fără leziune miocardică, dar cu risc de a evolua spre STEMI.

Cum se diagnostichează sindromul coronarian acut?

Diagnosticul se bazează pe istoricul clinic, examenul fizic, electrocardiogramă (EKG), analize de sânge pentru troponină și CK-MB, ecocardiografie și angiografie coronariană, care arată localizarea și gradul obstrucției.

Cum se tratează sindromul coronarian acut?

Tratamentul urmărește deschiderea obstrucției și restabilirea fluxului de sânge către inimă, prin oxigen, controlul durerii și, mai ales în STEMI, intervenție coronariană percutanată (angioplastie cu stent) sau, dacă aceasta nu este disponibilă, tratament trombolitic.