21 august 2023
Propolis: Ce Este, La Ce Folosește, Care Sunt Beneficiile și Cum Se Folosește?
Funcționarea regulată a glandelor suprarenale situate deasupra rinichilor este o condiție necesară pentru o viață normală și pentru nevoile corpului uman.
Glandele suprarenale, care se află deasupra rinichilor, sunt două glande mici din corpul uman și produc două hormoni esențiali pentru viață. Boala Addison apare când aceste glande nu secreta suficient din hormonii numiți cortizol și aldosteron. Deși boala Addison este rară, ea poate apărea la oameni de toate vârstele, dar este frecvent diagnosticată la persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Cercetările au arătat că boala Addison este mai frecventă la femei.
Boala Addison este o afecțiune cauzată de incapacitatea glandelor suprarenale, situate deasupra rinichilor, de a produce suficient cortizol și aldosteron. Deoarece hormonii controlează funcțiile țesuturilor sau organelor, dezechilibrele hormonale pot duce la multe afecțiuni și probleme în corpul uman. Corpul uman secretă mai mulți hormoni pentru a face față bolilor, leziunilor sau stresului. Hormonul cortizol joacă un rol important în răspunsul organismului la stres. De asemenea, ajută la menținerea tensiunii arteriale, funcțiilor cardiace, sistemului imunitar și a nivelurilor de zahăr din sânge. Hormonul aldosteron este responsabil pentru echilibrul sodiului și potasiului în sânge, contribuind la controlul lichidelor eliminate sub formă de urină, care influențează volumul sanguin și tensiunea arterială.
Boala Addison este cunoscută și sub denumirea de insuficiență suprarenală primară. Insuficiența suprarenală secundară apare atunci când glanda pituitară, situată la baza creierului, nu produce suficient hormon ACTH pentru a activa glandele suprarenale să producă cortizol. Astfel, răspunsul la întrebarea „Ce este boala Addison?” poate fi rezumat astfel.
Întrebarea „Care sunt simptomele boalei Addison?” este frecvent căutată. Există multe simptome care pot apărea din cauza bolii Addison, dar acestea nu se manifestă de obicei brusc. Mai degrabă, simptomele se dezvoltă treptat pe măsură ce glandele implicate în boală își pierd funcția. Cele mai comune simptome ale bolii Addison includ:
În anumite situații anormale (cum ar fi leziuni) sau din cauza stresului sever, simptomele pot apărea foarte rapid. În aceste cazuri, se poate dezvolta o stare gravă cunoscută sub numele de criza Addisoniană, care necesită intervenție de urgență pentru a evita șocuri sau alte complicații grave. Simptomele cunoscute ale crizei Addisoniană sunt:
Această situație este extrem de serioasă și necesită consultarea imediată a unui centru medical.
Boala Addison este cauzată de un dezechilibru autoimun în care sistemul imunitar al organismului atacă țesuturile și organele proprii, inclusiv glandele suprarenale. La persoanele cu boala Addison, sistemul imunitar atacă partea exterioară a glandelor suprarenale care produc cortizol și aldosteron. Aceasta duce la apariția bolii. Cu toate acestea, boala nu este cauzată doar de atacul sistemului imunitar asupra acestor glande.
Boala Addison poate apărea și din cauza:
Determinarea cauzei precise a bolii Addison necesită o evaluare detaliată și un diagnostic complet.
Există anumite proceduri urmate pentru diagnosticarea bolii Addison. În primul rând, se ia istoricul medical al pacientului și se evaluează simptomele printr-un examen fizic. Petele întunecate de pe piele pot fi un indiciu pentru testele ulterioare. Pentru a obține rezultate mai precise, se efectuează teste de sânge. Scopul testului de sânge este de a măsura nivelurile de sodiu, potasiu, cortizol și ACTH din sânge. Nivelurile acestor substanțe oferă indicii despre boală. Poate fi utilizată și o metodă de diagnostic numită test de stimulare ACTH, care implică injectarea artificială de ACTH și testarea funcției glandelor suprarenale. Dacă glandele suprarenale produc cortizol la niveluri scăzute după acest test, înseamnă că glandele nu funcționează corect. De asemenea, radiografiile pot fi folosite pentru a detecta acumulările de calciu în glandele suprarenale.
Ca ultimă opțiune, se poate utiliza tomografia computerizată (CT). Aceasta ajută la vizualizarea corpului prin raze X. CT-ul poate fi folosit pentru a vizualiza glandele suprarenale sau glanda pituitară, pentru a verifica dacă sistemul imunitar al corpului a cauzat daune glandelor suprarenale.
Simptomele bolii Addison nu apar de obicei brusc. Acestea se dezvoltă treptat din cauza atacului sistemului imunitar asupra propriului corp. Aceasta poate face diagnosticul și tratamentul bolii mai dificile. Totuși, cunoașterea bună a corpului și luarea în serios a celor mai mici schimbări pot permite diagnosticarea precoce a bolii. În cazul femeilor, modificările în ciclul menstrual pot semnala mai multe afecțiuni, dar și boala Addison. Alte simptome comune includ:
Aceste simptome trebuie luate în serios, iar un consult medical prompt este esențial pentru tratament.
Pentru a răspunde corect la întrebarea „Cum se tratează boala Addison?”, este necesar să cunoașteți metodele de tratament. Diagnosticul precoce este crucial pentru succesul tratamentului. De aceea, orice anomalie observată în organism trebuie luată în serios și investigată. Metoda de tratament cea mai frecventă pentru boala Addison este suplimentarea cu hormonii care sunt produși insuficient. Se pot prescrie medicamente pentru a sprijini producția de cortizol. Dacă boala este cauzată de lipsa aldosteronului, se aplică un tratament medicamentos adecvat. Medicii pot recomanda consumul suplimentar de sare după activități intense și în condiții de vreme caldă și umedă. De asemenea, pacienții ar trebui să aibă la îndemână corticosteroizi injectabili pentru situații de urgență. Informațiile despre utilizarea acestor injecții vor fi furnizate de medicul care administrează tratamentul.
Persoanele cu boala Addison trebuie să evite stresul, deoarece acesta poate agrava starea bolii sau împiedica eficacitatea tratamentului. De aceea, suportul psihologic poate fi de asemenea benefic.
Data ultimei actualizări: 11 Ocak 2022
Data publicării: 14 Aralık 2021
Neurologie
Neurologie