Lupus: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Lupusul eritematos sistemic (LES) sau, pe scurt, lupusul, este o afecțiune în care sistemul imunitar percepe unele substanțe proprii ale organismului ca fiind străine, provocând o reacție inflamatorie cronică care poate afecta aproape toate sistemele din corp.

Sistemul imunitar joacă un rol esențial în menținerea și îmbunătățirea sănătății noastre. Elementele imunității din organism sunt specializate pentru a lupta împotriva factorilor care pot afecta negativ sănătatea, cum ar fi microorganismele sau celulele tumorale, și pentru a îndepărta agenții dăunători din corp. Cu toate acestea, cercetările au arătat că unele boli observate în clinică sunt cauzate de faptul că sistemul imunitar percepe propriile celule ale corpului ca fiind o amenințare și le atacă (boli autoimune). Una dintre aceste boli este lupusul.

Ce Este Lupusul?

Lupusul eritematos sistemic (LES) sau, pe scurt, lupusul, este o afecțiune în care sistemul imunitar percepe anumite substanțe proprii ale organismului ca fiind străine, provocând o reacție inflamatorie cronică care poate afecta aproape toate sistemele din corp. Lupusul, considerat o boală reumatologică și autoimună, poate cauza simptome clinice și probleme de sănătate în aproape toate regiunile corpului, inclusiv sistemul hematologic, articulațiile, rinichii, inimă, plămâni, sistemul nervos și sistemul digestiv. Totuși, forma cea mai frecventă de lupus întâlnită în clinică este inflamația localizată într-o anumită regiune a corpului.

Fiind o boală cronică care se manifestă prin perioade intermitente de exacerbare, lupusul poate duce la daune permanente ale organelor și la complicații grave dacă nu este tratată adecvat. În acest sens, este extrem de important ca pacienții să aibă informații corecte și suficiente despre boala lor și să adere la tratament.

Care Sunt Cauzele Lupusului?

Deși nu se știe exact de ce sistemul imunitar percepe țesuturile corpului ca fiind o amenințare, există anumite factori care pot facilita dezvoltarea lupusului. În acest sens, următoarele condiții sunt considerate factori de risc pentru lupus:

• Genetica: Cercetările au arătat că persoanele cu anumite caracteristici genetice sunt mai susceptibile de a dezvolta simptome de lupus. Au fost identificate mai mult de 50 de gene de risc.
• Factori de mediu: Utilizarea tutunului, stilul de viață stresant, expunerea la substanțe toxice precum silicele sunt cunoscute pentru că pot declanșa dezvoltarea lupusului.
• Hormonii: Există studii care sugerează că dezechilibrele în nivelurile unor hormoni, cum ar fi estrogenul, pot influența dezvoltarea lupusului.
• Infecțiile: Infecțiile virale, cum ar fi citomegalovirusul (CMV) și virusul Epstein-Barr (EBV), pot determina dezvoltarea lupusului prin percepția sistemului imunitar de a considera corpul ca fiind o amenințare.
• Efectele secundare ale medicamentelor: Apariția simptomelor similare lupusului poate fi cauzată de medicamente precum hidralazina, quinidina sau agenți biologici utilizați în tratamentul bolilor reumatologice.

În plus, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani, femeile, persoanele de culoare și cele care au în familie cazuri de lupus au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta această boală comparativ cu restul populației.

Care Sunt Simptomele Lupusului?

Deoarece lupusul poate afecta aproape orice țesut din corp, tabloul clinic poate varia considerabil de la un pacient la altul. De asemenea, simptomele pot dispărea sau se pot intensifica în mod intermitent din cauza fluctuațiilor în evoluția bolii. În acest context, următoarele simptome pot apărea în cursul lupusului:

• Febră mare
• Slăbiciune – oboseală
• Slăbiciune musculară și dureri musculare generalizate
• Dureri articulare migratorii, în special la articulațiile mici, cum ar fi cele ale degetelor
• Roșeață tipică de „fluture” pe față
• Roșeață, erupții cutanate sau umflături pe piele
• Sensibilitate la soare; agravarea simptomelor cutanate în urma expunerii la razele solare
• Pierderea părului și dezvoltarea calviției
• Apariția afteor recurente sau a leziunilor în cavitatea bucală, probleme variabile ale sistemului digestiv, cum ar fi greața, vărsăturile, diareea sau constipația
• Cianoza sau paloarea vârfului degetelor, în special în situații de stres sau expunere la frig
• Dificultăți de respirație
• Uscăciune a ochilor sau a gurii
• Durere toracică
• Dureri de cap
• Confuzie mentală, depresie, simptome psihotice
• Pierderea memoriei

În plus, dacă lupusul nu este tratat eficient într-o fază incipientă, poate duce la daune permanente ale unor organe și la complicații grave pe termen lung. Acestea includ, printre altele, insuficiență renală cauzată de leziuni renale, anemie din cauza deteriorării măduvei osoase și insuficiență a sistemului imunitar, probleme respiratorii persistente cum ar fi dificultăți de respirație și tuse cauzate de leziuni pulmonare.

Cum Se Pune Diagnosticul de Lupus?

Deoarece lupusul poate afecta aproape orice țesut din corp și prezintă simptome comune cu multe alte afecțiuni, diagnosticarea necesită o evaluare detaliată efectuată de un specialist. În această direcție, istoricul medical al pacientului și examenul fizic detaliat efectuat de medic pot duce la recomandarea unor teste imagistice și de laborator suplimentare, dacă se consideră necesar. Diagnosticul de boală se stabilește pe baza datelor obținute în urma acestor examinări.

În diagnosticul lupusului, testele de laborator specifice au o importanță deosebită. În acest context, analizele frecvent efectuate includ hemograma completă, viteza de sedimentare, testele de funcție hepatică și renală, analiza urinei și testul antinuclear (ANA). De asemenea, pentru a determina dacă lupusul afectează organele interne, se pot utiliza teste imagistice precum radiografia toracică sau ecocardiografia. Detectarea leziunilor cauzate de lupus la nivelul rinichilor poate necesita efectuarea unei biopsii renale.

Conform cercetărilor, diagnosticul de lupus poate fi stabilit în prezența a cel puțin 4 din următoarele 11 criterii:

• Erupție de tip fluture pe față (erupție malară)
• Erupție disciformă pe piele sau pe scalp (erupție discoidală)
• Sensibilitate la soare
• Ulcere recurente în cavitatea bucală
• Inflamarea articulațiilor, fără daune articulare permanente
• Inflamarea și acumularea de lichid în seroasele pulmonare sau cardiace (pleurezie sau pericardită)
• Semne de afectare renală, cum ar fi pierderea de proteine în urină
• Semne de afectare a sistemului nervos, cum ar fi convulsii sau simptome psihologice
• Semne de afectare a sistemului hematologic, cum ar fi anemia sau scăderea numărului de leucocite
• Prezența unor anticorpi specifici în testele imunologice (anti-ds DNA, anti-Sm)
• Pozitivitatea ANA

Cum Se Face Tratamentul Lupusului?

În prezent, nu există un tratament definitiv pentru lupus. Totuși, scopul principal al tratamentului este controlul bolii, prevenirea exacerbărilor simptomatice și prevenirea dezvoltării complicațiilor. În acest sens, tratamentul trebuie să fie continuu pe durata întregii vieți, iar conformitatea pacientului cu tratamentul poate influența direct succesul acestuia.

Lupusul este o afecțiune cronică cu evoluție variabilă, astfel că abordarea terapeutică urmează o dinamică variabilă. În acest context, medicul poate modifica metoda de tratament sau frecvența acestuia, adăugând noi medicamente dacă este necesar. De asemenea, pot fi necesare examinări periodice pentru a monitoriza dezvoltarea posibilelor complicații pe parcursul bolii.

Tratamentul lupusului include frecvent următoarele metode:

• Modificări ale stilului de viață: Pe lângă tratamentele clinice, menținerea anumitor modificări ale stilului de viață este esențială pentru succesul tratamentului. În acest sens, pacienții sunt sfătuiți să:
  • Evite expunerea directă la lumina soarelui; la ieșirea în exterior, să utilizeze creme de protecție solară și ochelari de soare.
  • Adopte obiceiuri alimentare echilibrate și adecvate.
  • Reducă cantitatea de sare din dieta zilnică.
  • Suplimenteze cu vitamine și minerale specifice, cum ar fi vitamina D, calciu și fosfor.
  • Facă exerciții fizice regulate.
  • Renunțe la obiceiuri dăunătoare, cum ar fi fumatul.
• Tratament medicamentos: Medicamentele utilizate în lupus sunt direct legate de severitatea bolii. Obiectivul principal al acestor medicamente este ameliorarea simptomelor, suprimarea sistemului imunitar pentru prevenirea exacerbărilor și prevenirea complicațiilor. În acest context, pacienții pot primi medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi ibuprofenul, naproxenul), steroizi (cum ar fi prednisonul), medicamente antimalarice (cum ar fi hidroxi-chloroquina), imunosupresoare (cum ar fi metotrexatul) și agenți biologici (cum ar fi blocantele anti-TNF).