Ce este boala ITP (purpura trombocitopenică imună)? Care sunt simptomele?

Purpura trombocitopenică imună (ITP) este o boală de sânge apărută în urma atacului sistemului imunitar asupra trombocitelor. Trombocitele sunt celulele responsabile de coagularea sângelui. Scăderea nivelului acestora poate duce la vânătăi pe piele, sângerări și alte probleme grave de sănătate. ITP este definită, în general, ca o afecțiune de origine imunitară. Este o boală care poate evolua acut sau cronic.

Purpura trombocitopenică imună (ITP) este o boală rară de sânge în care sistemul imunitar atacă din greșeală trombocitele, celulele responsabile de coagulare. Scăderea trombocitelor sub 20.000/mm³ poate provoca vânătăi, peteșii, sângerări nazale sau gingivale. Boala poate fi acută, mai frecventă la copii, sau cronică, mai des întâlnită la adulți, durând peste șase luni.

Ce este boala ITP?

Este o boală rară de sânge, apărută atunci când sistemul imunitar își atacă din greșeală propriile trombocite, ceea ce duce la scăderea nivelului acestora. Trombocitele sunt celulele de coagulare responsabile de controlul sângerărilor din organism. ITP se manifestă în două forme principale: ITP acută și ITP cronică. ITP acută este întâlnită mai ales la copii și apare, de obicei, pentru o perioadă scurtă, după o infecție virală. ITP cronică, întâlnită mai frecvent la adulți, poate dura mai mult de șase luni. Mecanismul de bază al bolii constă în faptul că sistemul imunitar vizează din greșeală trombocitele și produce anticorpi împotriva lor. Acești anticorpi accelerează distrugerea trombocitelor la nivelul splinei sau al altor organe. În timp ce nivelul normal al trombocitelor variază între 150.000 și 400.000/mm³, la pacienții cu ITP această valoare poate scădea sub 20.000/mm³. Această scădere severă crește tendința de sângerare și, în special în cazurile grave, poate duce la sângerări la nivelul organelor interne.

Care sunt simptomele bolii ITP?

În cazurile ușoare, simptomele pot fi greu de observat. Însă, în cazurile de scădere severă a trombocitelor, pot apărea sângerări evidente și potențial amenințătoare de viață. Scăderea trombocitelor slăbește mecanismul de coagulare a sângelui, ducând la apariția sângerărilor în organism. Această situație se manifestă, în general, prin tendința de sângerare la nivelul pielii și al mucoaselor. Simptomele bolii ITP pot fi enumerate astfel:

• Vânătăi pe piele (purpură): vânătăile apărute pe corp fără vreo lovitură sunt unul dintre cele mai frecvente simptome ale ITP. Aceste vânătăi apar de obicei pe picioare, brațe sau trunchi și se formează cu ușurință chiar și la lovituri mici.
• Sângerări punctiforme (peteșii): sub piele pot apărea sângerări sub formă de puncte roșii sau violacee, de mărimea unei gămălii de ac. Peteșiile sunt de obicei mai evidente la nivelul gleznelor și al picioarelor.
• Sângerări nazale (epistaxis): sângerarea nazală care apare fără motiv sau după un traumatism ușor este unul dintre simptomele frecvente la pacienții cu ITP. Sângerările durează de obicei mult timp și sunt greu de oprit.
• Sângerări gingivale: sângerările gingivale apărute mai ales la periajul dentar sau în timpul mesei sunt un alt semn frecvent al nivelului scăzut de trombocite.
• Creșterea sângerărilor menstruale: la femei pot apărea menstruații mai abundente și mai prelungite decât în mod normal.
• Sângerare sub piele (echimoză): sângerările care apar pe suprafețe mai mari și mai extinse pot lăsa urme de culoare vineție-negricioasă pe piele.
• Sângerări intestinale și urinare: în cazurile severe pot apărea urme de sânge în scaun sau în urină. Această situație poate indica o posibilă sângerare internă, care necesită intervenție de urgență.
• Sângerare intracraniană (hemoragie cerebrală): deși este rară, la pacienții cu scădere severă a trombocitelor pot apărea situații cu risc vital, precum sângerarea intracraniană. Aceasta se manifestă de obicei prin dureri de cap, pierderea cunoștinței sau simptome neurologice.
• Oboseală și slăbiciune: la pacienții cu ITP cronică pot apărea oboseală, slăbiciune și scăderea rezistenței, ca urmare a pierderii constante de sânge.
• Vărsături sau tuse cu sânge: în cazurile mai avansate pot apărea simptome precum vărsăturile cu sânge sau expectorația cu sânge, cauzate de sângerări la nivelul stomacului sau al plămânilor.

Simptomele bolii pot fi confundate adesea cu alte afecțiuni. Din acest motiv, diagnosticul precoce și monitorizarea medicală regulată sunt importante pentru a reduce la minimum efectele bolii și pentru a preveni eventualele complicații.

Care sunt cauzele bolii ITP?

Sistemul imunitar percepe trombocitele ca pe o amenințare străină și produce anticorpi pentru a le distruge. Acest proces duce la scăderea nivelului trombocitelor și la tendința de sângerare. Cauza exactă a ITP nu poate fi întotdeauna determinată. În unele cazuri, infecțiile, medicamentele sau tulburările sistemului imunitar pot fi factori declanșatori ai bolii. Posibilele cauze ale bolii ITP pot fi enumerate astfel:

• Infecțiile: ITP acută, întâlnită mai ales la copii, apare frecvent după infecții virale. Infecții precum varicela, rujeola, hepatita C și HIV pot determina sistemul imunitar să atace trombocitele.
• Bolile sistemului imunitar: bolile autoimune, precum lupusul eritematos sistemic (LES) și artrita reumatoidă, pot slăbi sistemul imunitar și pot pregăti terenul pentru apariția ITP.
• Anumite medicamente: medicamente precum anticoagulantele, antibioticele și unele medicamente chimioterapice pot declanșa reacția sistemului imunitar împotriva trombocitelor.
• Predispoziția genetică: persoanele cu istoric familial de boli autoimune pot avea un risc mai mare de a dezvolta ITP. Se consideră că factorii genetici pot influența evoluția și severitatea bolii.
• Sarcina: deși rar, modificările sistemului imunitar din timpul sarcinii pot determina apariția ITP. Această situație este întâlnită de obicei în ultimele etape ale sarcinii sau în perioada postpartum.
• Limfomul și leucemia: anumite tipuri de cancer legate de sânge și de sistemul limfatic se numără printre factorii care pot determina apariția ITP.
• Toxinele și substanțele chimice: expunerea la anumite substanțe chimice toxice poate provoca dezechilibre în sistemul imunitar, ducând la scăderea trombocitelor.
• Vaccinurile: în cazuri foarte rare, au fost raportate apariții ale ITP după vaccinuri cu virus viu, precum vaccinul rujeolă-oreion-rubeolă (ROR). Totuși, acest risc este extrem de scăzut.

Cum se diagnostichează boala ITP?

Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor pacientului, a rezultatelor examenului fizic și a testelor de laborator. Totuși, acest proces necesită o investigație amănunțită, deoarece ITP trebuie diferențiată de alte afecțiuni. Cea mai evidentă caracteristică a bolii este numărul scăzut de trombocite, situație depistată de obicei prin analize de sânge. În plus, pentru diagnosticul de ITP trebuie să se excludă existența unei alte boli sau a unui alt factor care să cauzeze simptomele. Cel mai important pas în stabilirea diagnosticului este efectuarea analizelor de sânge. Hemoleucograma completă (CBC) măsoară nivelul trombocitelor și confirmă scăderea acestora, principalul indicator al bolii. În mod normal, nivelul trombocitelor variază între 150.000 și 400.000/mm³, însă la pacienții cu ITP acesta scade de obicei sub 20.000/mm³. Cu toate acestea, deoarece această situație poate apărea și în alte boli, sunt necesare investigații suplimentare.

Cum se tratează boala ITP?

Tratamentul este stabilit în funcție de severitatea bolii, nivelul trombocitelor și starea generală de sănătate a pacientului. În cazurile ușoare, este posibil să nu fie nevoie de tratament, deoarece la unii pacienți boala poate fi ținută sub control fără ca nivelul trombocitelor să scadă foarte mult și fără riscul unei sângerări grave. Însă, în cazurile severe, sunt aplicate diverse metode de tratament pentru a crește nivelul trombocitelor și pentru a preveni riscul de sângerare.

Cum trebuie să fie alimentația în boala ITP?

Un plan alimentar corect poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la echilibrarea nivelului trombocitelor. Deși nu reprezintă o metodă directă de tratament, obiceiurile alimentare sănătoase contribuie pozitiv la evoluția bolii. De asemenea, pot fi eficiente în gestionarea efectelor secundare. Pacienților cu ITP li se recomandă să se concentreze pe alimente care susțin sistemul imunitar și să evite alimentele dăunătoare care pot declanșa sângerări. Pacienții cu ITP pot beneficia de următoarele sfaturi legate de programul alimentar:

• Sistemul digestiv trebuie susținut prin includerea în alimentație a unor produse bogate în fibre.
• Alegerea alimentelor bogate în proteine poate accelera procesul de refacere a organismului.
• Se recomandă colaborarea cu medicul sau cu un dietetician pentru elaborarea unui plan alimentar personalizat.

Întrebări frecvente

Ce este boala ITP?

ITP (purpura trombocitopenică imună) este o boală rară de sânge în care sistemul imunitar atacă din greșeală trombocitele, ducând la scăderea nivelului acestora și la creșterea tendinței de sângerare. Poate fi acută (mai frecventă la copii) sau cronică (mai frecventă la adulți).

Care sunt principalele simptome ale bolii ITP?

Principalele simptome includ vânătăi pe piele fără cauză aparentă, peteșii, sângerări nazale și gingivale, menstruații abundente, echimoze și, în cazurile severe, sângerări intestinale, urinare sau intracraniene.

Ce cauzează boala ITP?

Cauza exactă nu poate fi întotdeauna determinată, dar factorii declanșatori pot include infecții virale, boli autoimune, anumite medicamente, predispoziție genetică, sarcina sau, foarte rar, anumite vaccinuri.

Cum se diagnostichează boala ITP?

Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor, examenul fizic și analize de sânge, în special hemoleucograma completă, care confirmă scăderea nivelului de trombocite sub valorile normale de 150.000-400.000/mm³.

Cum trebuie să fie alimentația în boala ITP?

O alimentație bogată în fibre și proteine poate susține sistemul imunitar și procesul de refacere al organismului. Se recomandă elaborarea unui plan alimentar personalizat împreună cu medicul sau cu un dietetician.