24 august 2023
5 faptele importante despre țigările electronice
Alergia la polen este o afecțiune respiratorie frecventă, care afectează negativ calitatea vieții multor persoane, mai ales în lunile de primăvară și vară. Granulele microscopice de polen eliberate în aer de copaci, ierburi sau buruieni provoacă, la persoanele sensibile, simptome precum secreții nazale, strănut, mâncărimi oculare și dificultăți de respirație. Această reacție alergică, care se intensifică sezonier, apare deoarece sistemul imunitar percepe polenul ca pe o substanță dăunătoare.
Alergia la polen este o reacție exagerată a sistemului imunitar la granulele de polen eliberate de plante, care provoacă strănut, secreții nazale, mâncărimi oculare și dificultăți de respirație. Se manifestă sezonier, între martie și octombrie, și poate fi controlată prin evitarea alergenilor, medicație antihistaminică și imunoterapie specifică pe termen lung.
Alergia la polen este o reacție de hipersensibilitate pe care sistemul imunitar o dezvoltă față de granulele de polen eliberate în aer de plante în perioada lor de reproducere. Aceste particule microscopice, în mod normal inofensive, declanșează la unele persoane mecanismul de apărare al organismului, provocând inflamație la nivelul nasului, ochilor și căilor respiratorii. Cunoscută popular și sub numele de „febra fânului”, alergia la polen are un caracter sezonier și se manifestă în special în lunile de primăvară și vară. În această perioadă, pe măsură ce cantitatea de polen din aer crește, reacțiile alergice devin tot mai intense. Deși nu pune viața în pericol, alergia scade semnificativ calitatea vieții prin simptome persistente precum secreții nazale, strănut și oboseală.
Este adesea confundată cu o simplă răceală. Totuși, simptomele durează de obicei mai mult timp și urmează un ciclu sezonier. Acestea se intensifică, în general, în orele petrecute în aer liber, atunci când concentrația de polen este ridicată, sau în zilele cu vânt. La copii, alergia se manifestă mai ales prin congestie nazală și mâncărimi oculare, în timp ce la adulți pot predomina oboseala și dificultățile de respirație.
Simptomele frecvente ale alergiei la polen sunt următoarele:
Perioada în care apare alergia la polen variază în funcție de vegetația din regiune și de condițiile climatice. În Turcia, aceasta începe de obicei din luna martie și continuă până în octombrie. Din acest motiv, este numită și alergie de primăvară.
În zonele rurale, sezonul polenului durează mai mult, în timp ce în orașe această perioadă poate fi mai scurtă, în funcție de vânt, poluarea aerului și nivelul de umiditate. Mai ales în regiunile unde primăvara vine devreme, simptomele alergice pot persista o mare parte din an.
Alergia este de obicei recunoscută prin apariția sezonieră, repetitivă, a secrețiilor nazale, strănutului și lăcrimării. Totuși, pentru confirmarea diagnosticului este întotdeauna necesară o evaluare medicală.
Testele utilizate în procesul de diagnosticare sunt următoarele:
Deși nu este posibilă prevenirea completă a alergiei la polen, severitatea simptomelor poate fi redusă considerabil prin măsuri luate în viața de zi cu zi.
Câteva măsuri pe care le puteți lua pentru a scăpa de alergie sunt următoarele:
Pentru ameliorarea simptomelor alergice pot fi folosite atât metode naturale, cât și forme de sprijin medical. Totuși, deoarece sistemul imunitar diferă de la o persoană la alta, se recomandă ca aceste metode să fie aplicate sub controlul medicului.
Recomandările de sprijin pot fi următoarele:
Tratamentul este planificat în funcție de severitatea simptomelor, vârsta pacientului și prezența altor afecțiuni asociate. Scopul este atât ameliorarea simptomelor, cât și controlul cauzei de bază a reacției alergice.
Opțiunile de tratament sunt următoarele:
În cursul tratamentului, evitarea pe cât posibil a alergenilor crește eficiența medicației. Imunoterapia, la rândul ei, poate asigura o ameliorare de durată printr-un proces îndelungat, de 3-5 ani.
Se intensifică în lunile de primăvară și vară. Începând din luna martie, polenul copacilor, pe parcursul verii polenul ierburilor și al cerealelor, iar toamna polenul buruienilor pot provoca reacții alergice. Din acest motiv, pentru persoanele alergice, perioada martie-octombrie este cea la care trebuie să fie atente.
Deși nu dispare complet, poate fi ținută sub control prin metode corecte de tratament și protecție. În special imunoterapia (vaccinul antialergic) ajută, pe termen lung, la reducerea simptomelor, obișnuind treptat sistemul imunitar cu polenul.
Pentru ameliorarea alergiei la polen sunt utile spălarea nasului cu apă sărată, dușul călduț, consumul de multă apă și de alimente bogate în vitamina C (rodie, portocale, broccoli, kiwi). De asemenea, evitarea ieșitului afară în zilele cu concentrație mare de polen și purtarea ochelarilor/măștii reduc simptomele.
La copii, aceasta se manifestă de obicei prin congestie nazală, strănut frecvent, mâncărimi oculare și tuse nocturnă. Dacă aceste simptome se repetă sezonier, este necesară efectuarea unui test alergologic la copil.
Da, însă se recomandă să iasă dimineața devreme sau seara, când concentrația de polen este scăzută. Purtarea ochelarilor, alegerea hainelor de culoare deschisă și schimbarea acestora la sosirea acasă reduc contactul cu polenul.
Indirect, da. Suflarea frecventă a nasului din cauza congestiei nazale sau utilizarea excesivă a spray-urilor nazale pot irita mucoasa nazală și pot provoca sângerări.
Dacă nu este tratată o perioadă îndelungată, reacțiile alergice repetate pot sensibiliza căile respiratorii. Această situație crește riscul de apariție a astmului alergic. Prin urmare, dacă simptomele persistă, este obligatorie evaluarea de către un specialist.
Specialiștii care se ocupă de această afecțiune sunt medicii de alergologie-imunologie sau de boli pulmonare. La copii, adresa corectă este medicul alergolog pediatru. În aceste specialități pot fi realizate atât testele, cât și un plan de tratament pe termen lung.
Nu dispare complet, dar poate fi ținută sub control prin tratament corect și măsuri de protecție. Imunoterapia (vaccinul antialergic) obișnuiește treptat sistemul imunitar cu polenul și ajută, pe termen lung, la reducerea simptomelor.
Spălarea nasului cu apă sărată, dușul călduț, hidratarea corespunzătoare și alimentele bogate în vitamina C (rodie, portocale, broccoli, kiwi) ameliorează simptomele. Evitarea ieșitului afară în zilele cu polen ridicat și purtarea ochelarilor sau a măștii reduc, de asemenea, disconfortul.
La copii, alergia la polen se manifestă de obicei prin congestie nazală, strănut frecvent, mâncărimi oculare și tuse nocturnă. Dacă aceste simptome revin sezonier, este necesar un test alergologic pentru copil.
Dacă nu este tratată o perioadă îndelungată, reacțiile alergice repetate pot sensibiliza căile respiratorii și pot crește riscul de astm alergic. De aceea, dacă simptomele persistă, este necesară evaluarea de către un medic specialist.
Alergia la polen este tratată de medicii alergologi-imunologi sau de specialiștii în boli pulmonare, iar la copii de medicul alergolog pediatru. Aceștia pot realiza atât testele de diagnostic, cât și un plan de tratament pe termen lung.
Data ultimei actualizări: 31 mai 2026
Data publicării: 31 mai 2026
Boli Respiratorii