Operația de hidrocel și procesul de recuperare

Hidrocela, cunoscută în limbajul obișnuit ca „hernia de apă” sau umflarea și acumularea de lichid în scrot, este frecvent întâlnită, în special la nou-născuți.

Hidrocela, cunoscută și sub denumirea de „hernia de apă” în limbajul obișnuit, se caracterizează prin umflarea sacilor scrotali și acumularea de lichid. La bărbați, sacul scrotal care conține spermatozoizii este acoperit de o carcasă protectoare cu două straturi și o membrană. Între straturi există o cantitate mică de lichid care permite spermatozoizilor să se miște mai ușor și să se protejeze mai bine de influențele externe. Acest lichid este secretat de unul dintre straturi și absorbit de celelalte. În condiții normale, acest proces este echilibrat. Dacă echilibrul este perturbat, se observă o creștere a cantității de lichid între straturi, iar sacul scrotal se umflă, formând o mică saciță plină. Această saciță formată se numește hidrocela.

Cum se formează hidrocelul și care sunt cauzele acesteia?

Hidrocelul se împart în două tipuri: hidrocelul congenital (de naștere) și hidrocelul la adulți.

Hidrocelul Congenital (De Naștere): În timpul sarcinii, testiculele bebelușilor sunt situate în cavitatea abdominală. După săptămâna 14 a sarcinii, acestea se deplasează către zona inferioară a abdomenului și se așează în sacul scrotal numit scrot. Pe parcursul acestei călătorii, testiculul este însoțit de peritoneu (membrana abdominală) care se aseamănă cu un deget de mănușă. După naștere, forma sacului peritoneal se transformă într-o structură filamentară și se închide. Dacă sacul nu se închide complet, lichidul abdominal poate trece prin deschidere și se acumulează în jurul testiculului, cauzând umflături. Această umflătură, numită hidrocel, este o problemă congenitală la nou-născuți, dar poate fi cauzată și de tulburări circulatorii, infecții și tumori.

Hidrocelul la Adulți:

De obicei întâlnită la bărbați peste 40 de ani, hidrocelul poate apărea din cauza radioterapiei, operațiilor pentru varicocel, tumorilor testiculare, bolilor inflamatorii ale testiculului și traumelor scrotale. La pacienții care au suferit un transplant renal, aproximativ 70% dezvoltă hidrocel unilateral.

Cum Se Diagnostichează Hidrocelul?

Hidrocelul, care devine mai frecvent odată cu vârsta, este o afecțiune benignă care nu se transformă în cancer. Semnele hidrocelului includ umflături nedureroase care cresc lent în testicule. Tratamentul hidrocelului depinde de dimensiunea umflăturii, dacă aceasta provoacă durere și de îngrijorările estetice ale pacientului. La copii, hidrocelul este adesea asociat cu hernia, iar în astfel de cazuri se recomandă o intervenție chirurgicală imediată. Dacă hidrocelul apare singur, se poate aștepta până la vârsta de 2 ani pentru tratament, având în vedere că se poate rezolva de la sine în timp. În timpul examinării fizice, se utilizează o lumină pentru a verifica dacă umflăturile sunt transparente, ceea ce indică prezența lichidului. Absența transparenței luminii poate sugera dezvoltarea de tumori în saci

Tratamentul Hidrocelului

Pentru hidrocelul care apare în copilărie, se așteaptă până la vârsta de 2 ani, iar dacă nu se observă o corectare spontană, se recomandă tratamentul chirurgical. În timpul tratamentului hidrocelului, de obicei se efectuează și o operație de circumcizie. Intervenția chirurgicală pentru hidrocelul la adulți durează aproximativ 30-60 de minute. După procedură, se plasează un dren în sac și, în general, pacientul este monitorizat timp de 24-48 de ore. După îndepărtarea drenului, pacientul este externat. După tratamentul hidrocelului, se recomandă odihna acasă timp de câteva zile. În decurs de 7 zile, suturile se dizolvă și pacientul poate face baie. Se recomandă purtarea unor chiloți speciali care susțin sacul timp de 7 zile. În prima săptămână după intervenție, se administrează de obicei analgezice, antibiotice și medicamente antiinflamatorii. Pacientul poate avea relații sexuale după două săptămâni de la operație și poate reveni la activitățile sportive după patru săptămâni.