Recomandări pentru protecția împotriva bolilor de inimă

Bolile coronariene continuă să se mențină pe primul loc printre cauzele de deces la nivel mondial. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că modificările în stilul de viață pot ajuta la prevenirea bolii și chiar la revenirea acesteia. Specialiștii în cardiologie de la Anadolu Sağlık Merkezi explică măsurile necesare pentru protejarea împotriva bolilor de inimă…

Bolile coronariene continuă să fie în continuare pe primul loc printre cauzele de deces la nivel mondial. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că modificările în stilul de viață pot ajuta la prevenirea bolii și chiar la reversarea acesteia. Specialiștii în cardiologie de la Anadolu Sağlık Merkezi explică măsurile necesare pentru protejarea împotriva bolilor de inimă…

Bolile coronariene, cunoscute sub denumiri precum infarct, insuficiență coronariană și atac de cord, au aceeași cauză de bază: îngustarea, îmbătrânirea și blocarea arterelor coronariene din cauza aterosclerozei, ceea ce duce la lipsa de sânge în zona alimentată de respectiva arteră, provocând moartea țesutului cardiac.

În insuficiența coronariană, deși inima nu și-a pierdut complet funcția și nu se află într-o stare letală, oferă semnale de avertizare și progresează treptat. Stadiul final al acestei afecțiuni este atacul de cord. Înainte de atacul de cord, primul stadiu este îngustarea arterei. Această îngustare, numită angină pectorală, se manifestă prin durere în piept care radiază către brațul stâng. Pe măsură ce îngustarea progresează, poate deveni complet blocată sau poate fi acoperită de un cheag, care blochează complet trecerea sângelui și provoacă infarctul. Chiar dacă această situație poate fi supraviețuită, problema persistă, astfel încât sunt necesare metode suplimentare pentru soluții definitive.

Deteriorarea vaselor de sânge

Există cauze cunoscute și necunoscute ale aterosclerozei (îmbătrânirea vaselor de sânge). Factorii de risc tipici care afectează peretele vaselor includ fumatul, care este principalul factor. În plus, dieta bogată în alimente grase, nivelurile ridicate de lipide în sânge, diabetul, hipertensiunea arterială și factorii genetici sunt, de asemenea, factori determinanți de risc.

Factorii de risc pentru bolile de inimă:

Efectele factorilor genetici asupra inimii:

Deși se știe că factorii genetici joacă un rol în bolile de inimă, este dificil să se ofere date numerice precise. Totuși, dacă în familia apropiată sau printre membrii de familie există mai multe cazuri de decese timpurii cauzate de ateroscleroză, aceasta sugerează că factorii genetici sunt activi și necesită o atenție specială. Când factorii dobândiți, precum obiceiul de a fuma, dieta nesănătoasă și stilul de viață, se adaugă la structura genetică, progresia problemei se accelerează.

Chiar și în prezența unor caracteristici genetice, este posibil să se prevină boala sau să se încetinească progresia acesteia prin eliminarea factorilor de risc cunoscuți.

Efectele vârstei asupra inimii:

Pe măsură ce îmbătrânim, vasele de sânge se deteriorează și durata expunerii la factorii de risc crește odată cu vârsta. Cu toate acestea, în ultimii ani, această problemă a început să afecteze și tineretul. Factorul principal este expunerea mai mare la riscuri precum fumatul și dieta nesănătoasă. Cercetările arată că deteriorarea vaselor de sânge începe încă de la vârsta de 7-8 ani.

Efectele sindromului metabolic asupra inimii:

Conform statisticilor americane, sindromul metabolic afectează 24-25% din populație și, deși nu se manifestă clinic imediat, complicațiile apar mai târziu. Există indicii care pot ajuta la identificarea copiilor cu sindrom metabolic; aceștia sunt supraponderali, au valori ale tensiunii arteriale la limitele superioare ale normalului și valori ale glicemiei normale sau ușor crescute. Fără o diagnosticare timpurie, copiii obezi sau cei cu diabet au un risc crescut de atac de cord în anii 30. Schimbările în stilul de viață și ajustarea obiceiurilor alimentare pot preveni, reduce sau amâna problemele viitoare. Trebuie reținut că ideea tradițională că „un copil plinuț este sănătos” nu este corectă.

Care sunt metodele de tratament pentru bolile cardiovasculare?

După diagnosticare, se realizează o angiografie pentru a crea o hartă a problemei. La finalul acestei investigații, dacă se observă îngustări critice ale vaselor coronariene, eliminarea acestor îngustări constituie principala abordare terapeutică. Deoarece nu există o metodă care să elimine complet îngustările, acestea pot fi depășite prin metode intervenționale, cum ar fi baloanele sau stenturile. Dacă aceste metode nu pot fi aplicate din diferite motive, se apelează la chirurgie. În chirurgie, se adaugă vase de sânge prelevate din alte părți ale corpului la vasele blocate ale inimii. Astfel, se depășește obstrucția și se restabilește fluxul de sânge în vas. Aceasta este astăzi metoda cea mai eficientă, bine stabilită și radicală. Totuși, există situații în care niciuna dintre aceste două metode nu poate fi aplicată. Adică, pot exista pacienți la care atât stentul, cât și chirurgia sunt inadecvate din cauza modului în care evoluează boala. De asemenea, există pacienți care nu necesită tratamente intervenționale sau chirurgicale, iar în aceste cazuri se utilizează tratamente medicale. Pe măsură ce metodele intervenționale și chirurgicale au evoluat, au existat progrese semnificative și în tratamentele medicale.

Poate fi oprită îngustarea vaselor de sânge?

Este posibil să se încetinească sau chiar să se oprească dezvoltarea sau accelerarea bolii prin controlul factorilor de risc. De exemplu, renunțând la fumat, se poate întârzia sau preveni îmbătrânirea vaselor de sânge. De asemenea, prin aplicarea unei diete sănătoase, viteza de întărire a vaselor poate fi încetinită sau chiar redusă. Schimbarea stilului de viață, pierderea în greutate și reducerea nivelurilor de lipide din sânge pot opri sau chiar inversa viteza de îngustare a vaselor. Prin această metodă, o îngustare de 70% a vaselor poate fi redusă până la 50%.

Stadiul actual al chirurgiei în îngustarea vaselor

Pentru unii pacienți, operația poate fi considerată prea agresivă și problema poate fi rezolvată cu stenturi. Într-un grup de pacienți, stenturile pot fi ineficiente, iar acești pacienți sunt supuși fără ezitare unui bypass. Între cele două extreme, există un alt grup de pacienți care sunt tratați fie cu stent, fie prin chirurgie. Există confuzie cu privire la care metodă ar trebui aplicată, de aceea în Statele Unite se efectuează anual un milion de stenturi și aproximativ 200.000 de operații.

Există și pacienți pentru care chirurgia nu este posibilă. Uneori, boala progresează atât de mult încât chirurgia devine imposibilă, fie că pacientul este conștient sau nu de evoluția bolii. De asemenea, structura de dezvoltare a bolii poate fi nefavorabilă pentru operație. Totuși, în afară de aceste situații, nu există o limită de vârstă definită pentru bypass. Astfel, orice pacient care are indicație pentru operație poate fi supus intervenției chirurgicale, indiferent de vârstă.

Metodele intervenționale au și ele propriile complicații. Deși frecvența acestora a scăzut considerabil în prezent, riscul pentru bypass este de aproximativ 1%, în timp ce riscul de a nu efectua operația este de 40% în fiecare moment al vieții. Chiar și cu progresele uriașe în metodele intervenționale, nu există încă o soluție definitivă. În acest sens, cercetările continuă cu o viteză uimitoare.