Cuprins
Sindromul Sjögren este o boală autoimună cronică, ce apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele sănătoase, afectând în special glandele lacrimale și salivare. Senzația de arsură, înțepături și uscăciune la nivelul ochilor, precum și dificultatea la înghițire și scăderea secreției salivare la nivelul gurii, reprezintă cele mai evidente simptome ale bolii. Totuși, boala nu se limitează doar la aceste zone; poate afecta și numeroase alte organe, precum articulațiile, pielea, rinichii, plămânii și sistemul nervos. Din cauza evoluției sale lente, diagnosticul poate dura uneori ani de zile. Deși sindromul Sjögren apare de obicei la femeile de vârstă mijlocie, poate afecta persoane de orice vârstă. Prin diagnosticare precoce și tratament adecvat, este posibilă ținerea bolii sub control.
Sindromul Sjögren este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă glandele lacrimale și salivare, provocând uscăciune oculară și bucală. Poate afecta și articulațiile, pielea, plămânii sau rinichii. Apare mai ales la femei între 40 și 60 de ani. Nu are tratament curativ, dar simptomele pot fi controlate eficient.
Sindromul Sjögren este o boală cronică și autoimună, care apare atunci când sistemul imunitar atacă propriile țesuturi ale organismului. În această boală sunt vizate în special glandele lacrimale și salivare, ceea ce duce la simptome evidente precum uscăciunea ochilor și uscăciunea gurii. Totuși, boala nu se limitează doar la gură și ochi; pot fi afectate și numeroase alte organe, precum articulațiile, pielea, rinichii, plămânii și sistemul nervos. Sindromul Sjögren poate apărea izolat, în forma primară, sau poate însoți alte boli autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupusul. Această boală, cu evoluție lentă, se dezvoltă de obicei pe parcursul mai multor ani, iar simptomele se pot agrava în timp.
Cele mai cunoscute două simptome ale sindromului Sjögren sunt uscăciunea oculară (keratoconjunctivita sicca) și uscăciunea bucală (xerostomia). Însă boala are un spectru de simptome mult mai larg. Manifestările pot varia de la o persoană la alta, în funcție de organul afectat și de severitatea bolii.
Simptomele sindromului Sjögren pot fi enumerate astfel:
Sindromul Sjögren poate apărea la orice vârstă, dar este diagnosticat cel mai frecvent la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani. Este de 9-10 ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Riscul este mai ridicat la persoanele cu predispoziție genetică și la cele cu istoric familial de boli autoimune. De asemenea, probabilitatea de a dezvolta sindrom Sjögren crește la persoanele cu boli ale sistemului imunitar, precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic sau scleroza sistemică.
Deși cauza exactă a sindromului Sjögren nu este cunoscută, se consideră că predispoziția genetică și factorii de mediu joacă un rol în apariția bolii. Sistemul imunitar reacționează anormal la un factor declanșator necunoscut și atacă propriile glande salivare, lacrimale și alte țesuturi glandulare ale organismului. În timp, această situație afectează funcționarea glandelor, ducând la apariția simptomelor de uscăciune.
Sindromul Sjögren are o probabilitate mai mare de apariție la următoarele persoane:
Diagnosticul sindromului Sjögren se stabilește prin evaluarea simptomelor și utilizarea combinată a mai multor teste. Niciun test unic nu poate confirma cu certitudine boala; de aceea se realizează o investigație din mai multe perspective. În primul rând, sunt evaluate acuzele de uscăciune oculară și bucală, durerile articulare și alte simptome. Se măsoară producția de lacrimi și funcția glandelor salivare. Prin analize de sânge sunt căutați anticorpii frecvent întâlniți în bolile autoimune (anti-SSA/Ro și anti-SSB/La). Pentru un diagnostic cert, se prelevează uneori o mică probă de țesut de pe partea interioară a buzei (biopsie de glandă salivară minoră).
Deoarece sindromul Sjögren este o boală autoimună, acesta este de obicei monitorizat de către medicul reumatolog. Totuși, deoarece boala poate afecta diferite organe, precum ochii, gura, pielea, plămânii sau rinichii, poate fi necesară o abordare multidisciplinară. În acest proces, din echipa de tratament pot face parte și medicul oftalmolog pentru uscăciunea oculară, medicul stomatolog pentru uscăciunea bucală și problemele dentare, medicul dermatolog pentru problemele cutanate, precum și medicul pneumolog, dacă există afectare pulmonară.
Sindromul Sjögren nu are un tratament curativ definitiv; însă sunt aplicate diverse metode terapeutice pentru a controla simptomele, a îmbunătăți calitatea vieții și a preveni afectarea organelor. Planul de tratament este personalizat în funcție de organele afectate de boală, severitatea simptomelor și starea generală de sănătate a pacientului.
Pentru tratamentul uscăciunii oculare se folosesc lacrimi artificiale, geluri sau unguente oftalmice hidratante. În cazurile mai severe, se pot realiza proceduri medicale care obturează canalele lacrimale pentru a păstra umiditatea. Pentru reducerea uscăciunii bucale se recomandă mestecarea gumei de mestecat fără zahăr, medicamente care stimulează secreția salivară (pilocarpină, cevimelină) sau produse speciale de hidratare orală.
Dacă există dureri și inflamație articulară, medicul poate prescrie antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). În cazurile mai severe pot fi utilizate medicamente care suprimă sistemul imunitar (metotrexat, hidroxiclorochină, azatioprină). La pacienții cu afectare pulmonară, renală sau a sistemului nervos se administrează corticosteroizi și tratamente imunosupresoare. Controalele medicale regulate sunt obligatorii pentru evaluarea eficienței tratamentului și monitorizarea reacțiilor adverse.
În sindromul Sjögren, alimentația trebuie să se concentreze pe susținerea sistemului imunitar, reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor de uscăciune. În timp ce unele alimente pot accentua uscăciunea bucală, altele pot reduce nivelul inflamației, ameliorând astfel simptomele.
Recomandările alimentare pentru pacienți sunt următoarele:
Alimentația nu poate înlocui de una singură tratamentul sindromului Sjögren, dar sprijină procesul terapeutic. De asemenea, pentru protejarea sănătății dentare, este important să se efectueze controale stomatologice regulate și să se consolideze obiceiurile de igienă orală.
Sindromul Sjögren este o boală care poate dura toată viața și poate afecta numeroase sisteme de organe diferite. Deși nu are un tratament curativ definitiv, în prezent există metode terapeutice eficiente pentru ameliorarea simptomelor, prevenirea afectării organelor și îmbunătățirea calității vieții. Controalele medicale regulate, aderența la tratamentul medicamentos, protejarea sănătății oculare și bucale, precum și adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, facilitează conviețuirea cu boala. Persoanele cu sindrom Sjögren își pot menține o viață activă și productivă, gestionând corect simptomele.
Este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi ale organismului, afectând în special glandele lacrimale și salivare și provocând uscăciune oculară și bucală.
Cele mai frecvente simptome includ uscăciunea oculară și bucală, dureri și umflături articulare, uscăciune și erupții cutanate, oboseală excesivă, uscăciunea gâtului, dificultăți la înghițire, carii dentare recurente și mărirea ganglionilor limfatici.
Boala este de 9-10 ori mai frecventă la femei decât la bărbați și este diagnosticată cel mai des între 40 și 60 de ani, mai ales la persoanele cu predispoziție genetică, istoric familial de boli autoimune sau alte afecțiuni precum artrita reumatoidă ori lupusul.
Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor, măsurarea producției de lacrimi și a funcției glandelor salivare, analize de sânge pentru anticorpii anti-SSA/Ro și anti-SSB/La, iar pentru certitudine se poate preleva o mică biopsie de glandă salivară din interiorul buzei.
Nu există un tratament curativ definitiv, dar simptomele pot fi controlate prin lacrimi artificiale, medicamente care stimulează secreția salivară, antiinflamatoare, iar în cazurile severe prin medicamente imunosupresoare sau corticosteroizi, sub monitorizare medicală regulată.
Centrul Medical Anadolu
Comitetul de Publicații
Ați găsit acest conținut util?
Mulțumim pentru feedback!
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Oftalmologie (Boli oculare)
Toate domeniile de interes ale secției
24 august 2023
Probleme oculare în timpul sarcinii
24 august 2023
13 alimente care sunt benefice pentru boala maculară
24 august 2023
De ce apare tremurul ochilor?
24 august 2023
Hipermetropie: Ce este, simptome, cauze și cum se tratează
24 august 2023
Conjunctivită: Ce este, Simptome, Cauze și Cum Se Tratează?
20 septembrie 2023
Ce Este Răceala Oculară, Cauzele, Simptomele și Tratamentul
11 octombrie 2023
Ce este transplantul de cornee? În ce cazuri se efectuează?
09 noiembrie 2023
Astigmatismul
12 decembrie 2023
Ce Este Orbirea Nocturnă, Simptomele, Diagnosticarea și Tratamentul
12 februarie 2024
Modalități de a vă proteja sănătatea oculară în fața vieții moderne
21 februarie 2024
9 întrebări despre cataractă!
21 februarie 2024
6 întrebări despre tratamentul cu lentile inteligente
21 februarie 2024
Tratamentul pentru încetinirea miopiei la copii
21 februarie 2024
Ce afecțiuni oculare poate provoca diabetul?
21 februarie 2024
Ce este Glaucomul (Tensiunea Oculară)? Simptomele și Tratamentul
21 februarie 2024
Operațiile cu laser pentru defectele de vedere
21 februarie 2024
Ptoza Palpebrală Poate Fi Tratată
21 februarie 2024
De ce apar spasmele pleoapei?
21 februarie 2024
Ce este blocajul canalului lacrimal? Simptome și tratament
21 februarie 2024
Purtați ochelari de soare pentru a preveni formarea cataractei
21 februarie 2024
Hipermetropie: Ce este, simptomele, cauzele și cum se tratează?
21 februarie 2024
Ce este cataracta? Simptomele și tratamentul cataractei
21 februarie 2024
Ce este keratoconus? Simptomele și tratamentul keratoconusului
21 februarie 2024
Cum trebuie să folosim lentilele de contact?
21 februarie 2024
Importanța controalelor regulate în utilizarea lentilelor de contact
21 februarie 2024
Ce Este Boala Punctului Galben?
21 februarie 2024
Timpul Petrecut în Fața Ecranului Cauzează Miopie
02 aprilie 2024
Ce este astigmatismul, cauzele, simptomele și tratamentul său
17 aprilie 2024
Care sunt cauzele mâncărimii oculare și ce ajută la ameliorarea acesteia?
17 aprilie 2024
Ce este uscăciunea oculară și cum poate fi tratată?
25 octombrie 2024
6 întrebări despre Terapia cu Lentile Inteligente
25 octombrie 2024
13 alimente benefice pentru boala petei galbene
25 octombrie 2024
Ce este boala petei galbene?
25 octombrie 2024
Ce este Obstrucția Canalelor Lacrimale? Simptome și tratament
25 octombrie 2024
Intervențiile chirurgicale cu laser în defecte de vedere
25 octombrie 2024
Ce este glaucomul (tensiunea oculară)? Simptome și tratament
22 martie 2026
De Ce Apare Înroșirea Ochilor? Cum Trece Înroșirea Ochilor?
31 martie 2026
De ce apare usturimea ochilor și cum trece?
31 martie 2026
Ce Este Cancerul Ocular? Care Sunt Simptomele?
16 aprilie 2026
Ce Este Operația de Corectare a Vederii cu Laser (LASIK)?
25 aprilie 2026
Ce Este Vitrectomia? De Ce Se Efectuează Operația de Vitrectomie?
04 mai 2026
Ce este daltonismul? Testul de daltonism
29 mai 2026
Ce este retinoblastomul la copii? Simptome și tratament
02 iunie 2026
Ce este uveita? Care sunt simptomele uveitei?
13 iunie 2026
De ce apare strabismul? Tratamentul strabismului
19 iulie 2026
Ce este vederea încețoșată? De ce apare vederea încețoșată?
23 iulie 2026
Ce Este Viciul de Refracție? Simptome și Tratament
Citește și acestea
Doctors
