Emre Üstündağ

Vertijul este frecvent întâlnit în societate.

Vorbitul oamenilor se realizează prin colaborarea corzilor vocale și a laringelui.

Otita medie, cunoscută și sub numele de otită medie, este o infecție a urechii medii situată în spatele timpanului.

Boala Meniere este o afecțiune caracterizată prin vertij (amețeli), tinitus (țiuit în urechi) și surditate progresivă.

Urechea înfundată, care poate fi cauzată de diferite probleme de sănătate, este una dintre cele mai frecvente tulburări ale organelor de simț din societate.

În terminologia medicală, durerea de ureche, cunoscută sub numele de otalgie, poate fi descrisă în cel mai simplu mod ca o senzație de durere resimțită în ureche.

Rona este o problemă de sănătate foarte răspândită între oameni, care poate avea numeroase efecte negative, de la scăderea calității somnului la probleme sociale.

Polipii adenoizi sunt un țesut limfatic situat în căile respiratorii superioare, între nas și gât.

Uneori ne confruntăm cu probleme de sănătate care ne afectează negativ viața de zi cu zi.

În timpul iernii, întâlnim frecvent boli ale căilor respiratorii.

Oțetul este un aliment lichid care poate fi produs dintr-o varietate de surse de carbohidrați fermentați, precum mere, pere, struguri, cereale, melasă, sorg, căpșuni, pepene, cartofi, sfeclă și sirop de arțar.

Otita externă este o infecție a urechii care apare din cauza inflamației canalului auditiv extern, situat între pavilionul auricular și timpan. Aceasta poate apărea atunci când apa rămâne în ureche după activități de înot, din cauza unei uscări insuficiente, sau atunci când un obiect străin ajunge în ureche. Medii umede și calde, cum ar fi apa acumulată sau prezența obiectelor străine, sunt propice pentru dezvoltarea bacteriilor și fungilor. Pe măsură ce bacteriile și fungii se înmulțesc, pot apărea simptome precum mâncărimi, durere, roșeață, umflături și secreții în canalul urechii. Dacă nu este tratată la timp, otita externă poate duce la complicații grave. Pentru a preveni aceste posibile complicații, este important ca persoanele care prezintă simptome de inflamație să consulte un medic și să înceapă tratamentul. În plus față de tratament, este important să se acorde atenție regulilor de igienă personală și să se usuce urechile după activitățile cu apă pentru a preveni recidiva bolii.

Congestia nazală, care afectează calitatea vieții și cauzează disconfort considerabil, poate fi cauzată de infecții virale simple sau de schimbări sezoniere.

Sângerarea nazală este pierderea de sânge din țesutul care acoperă interiorul nasului. Sângerările nazale sunt frecvente, deoarece poziția nasului în centrul feței și numărul mare de vase de sânge aproape de suprafața interioară a nasului îl fac un țel ușor de rănit și de sângerat. Aceste vase de sânge sunt ușor de sângerat. Aerul care trece prin nas poate usca și irita mucoasa nazală. Cu toate acestea, majoritatea sângerărilor nazale nu sunt grave și pot fi tratate acasă. Totuși, unele dintre ele trebuie verificate de un medic, deoarece sângerările nazale pot fi un semn precoce al altor probleme medicale, în special în cazul sângerărilor care au loc în partea din spate a nasului. Trebuie ținut cont că, în unele cazuri, sângerarea nazală poate fi o problemă care poate fi oprită acasă, dar poate fi și un semn al unor situații grave.

Inflamația gâtului este o problemă de sănătate care afectează toate grupele de vârstă, de la copilărie până la adulți, și este frecvent întâlnită în special în perioadele de tranziție sezonieră.

Durerea în gât este un simptom care poate apărea în orice sezon al anului și la orice grup de vârstă, de obicei resimțită la înghițire și care poate afecta negativ viața de zi cu zi. Durerea în gât poate să se vindece de la sine în anumite cazuri, dar în situații necesare, poate fi tratată cu medicamente. Deși este frecvent întâlnită în caz de infecții virale sau bacteriene, în caz de infecții bacteriene, se poate recurge la tratamente cu antibiotice. Dacă simptomul de durere în gât persistă și nu se ameliorează, este recomandat să se consulte un centru medical. După un examen clinic realizat de medic, trebuie să se elaboreze un plan de tratament pentru pacient.

Rinita alergică sezonieră, cunoscută și sub numele de febra fânului, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni alergice. Dacă în fiecare an, în aceeași perioadă, nu vă simțiți bine, este posibil să fiți una dintre persoanele care suferă de alergie de primăvară.

Simptome precum senzația de arsură în gât, dificultatea la înghițire sau modificarea vocii sunt de cele mai multe ori legate de umflarea amigdalelor. Această situație, care apare mai ales în perioadele în care sistemul imunitar este solicitat, poate afecta direct viața de zi cu zi. Durerea resimțită la înghițire poate reduce chiar și confortul vorbirii. Amigdalele, situate în partea din spate a gâtului, sunt structuri importante care protejează organismul împotriva microbilor. Atunci când se măresc din cauza unei infecții sau iritații, apare umflarea amigdalelor. Dacă nu este gestionată corect, poate pregăti terenul pentru afecțiuni mai grave.

Scurgerea de salivă din gură în timpul somnului este o situație pe care majoritatea oamenilor o experimentează din când în când. Atunci când este observată, poate fi neplăcută. Deși este considerată, de regulă, inofensivă, în anumite cazuri poate fi semnul unei probleme de bază. În special în cazul plângerilor care se repetă frecvent sau ajung să afecteze viața de zi cu zi, este important ca respectiva cauză să fie evaluată corect. Scurgerea de salivă din gură pe parcursul nopții este asociată cu creșterea producției de salivă sau cu încetinirea reflexului de înghițire. Numeroși factori diferiți, precum poziția de somn, modul de respirație sau structura gurii, pot influența acest tablou. La unele persoane apare doar în anumite perioade, în timp ce la altele poate deveni mai persistentă.

Senzația de uscăciune apărută în urma pierderii umidității naturale a stratului de mucoasă care căptușește căile nazale este o problemă de sănătate frecventă, care afectează direct confortul vieții de zi cu zi. Pentru un sistem respirator sănătos, menținerea echilibrului de umiditate din interiorul nasului are o importanță critică pentru încălzirea și purificarea aerului inspirat înainte ca acesta să ajungă la plămâni. Totuși, factorii de mediu, schimbările sezoniere sau anumite afecțiuni sistemice pot perturba acest echilibru delicat. Atunci când mucoasa nazală se usucă, funcția de barieră protectoare slăbește, iar organismul devine mai vulnerabil în fața prafului, polenului sau microorganismelor din exterior. Faptul că sistemele de încălzire folosite în spații interioare usucă aerul, în special în lunile de iarnă, provoacă evaporarea rapidă a umidității din interiorul nasului. Pe lângă aceasta, traiul în climate uscate sau șederea îndelungată în spații climatizate se numără printre principalii factori externi care declanșează acest proces.

Vaccinul antialergic, cunoscut medical drept imunoterapie, este o metodă pe termen lung, orientată către cauza de bază, utilizată în tratamentul bolilor alergice. Acest tratament are ca scop reducerea, în timp, a răspunsului exagerat și eronat pe care sistemul imunitar îl oferă la alergeni. Datorită vaccinului antialergic, organismul poate dezvolta toleranță față de substanțele care provoacă alergia. Poate crește semnificativ calitatea vieții, în special la persoanele ale căror simptome nu pot fi ținute sub control nici cu tratament medicamentos.

Cunoscută în popor sub numele de „calcifierea urechii”, otoscleroza este o boală caracterizată prin formarea unui țesut osos anormal, în special în jurul scăriței din urechea medie. Această situație împiedică vibrațiile oscioarelor urechii, perturbând transmiterea undelor sonore către urechea internă și ducând la o pierdere progresivă a auzului. Boala debutează, de regulă, la vârsta adultă tânără, este mai frecventă la femei și se poate accelera în perioadele de schimbări hormonale, precum sarcina. Pierderea auzului progresează, în cele mai multe cazuri, lent. De aceea, la început, pacienții au dificultăți doar în a distinge conversațiile în medii aglomerate. Cu timpul însă, pot apărea țiuituri, vâjâituri, probleme de echilibru și pierdere avansată a auzului. În prezent, diagnosticul de otoscleroză se poate stabili prin teste audiologice și examinări radiologice, iar boala poate fi tratată prin aparate auditive și metode chirurgicale.

Structura urechii este unul dintre elementele complementare ale esteticii faciale. În special unghiul pe care urechile îl formează cu capul, precum și proeminența pliurilor lor, pot influența direct aspectul exterior al unei persoane. Faptul că, din motive genetice, urechea este orientată vizibil mai mult spre exterior în raport cu capul duce la o diferență estetică, cunoscută popular sub numele de „urechi proeminente” (sau „urechi decolate”). Deși aspectul urechilor proeminente nu cauzează nicio problemă de auz, acesta poate provoca, încă din copilărie, emoții negative precum lipsa de încredere în sine, retragerea socială și presiunea psihologică. Din acest motiv, otoplastia, adică operația pentru urechi proeminente, este considerată o intervenție cu efect benefic din punct de vedere psihosocial.

Umflăturile apărute în spatele urechii sunt, de obicei, situații care produc îngrijorare atunci când sunt observate, dar care nu indică întotdeauna o problemă gravă de sănătate. Această zonă conține atât țesut adipos subcutanat, cât și ganglioni limfatici. Prin urmare, umflăturile apărute aici pot avea numeroase cauze diferite: de la un simplu coș până la mărirea unui ganglion limfatic, de la o infecție până la formarea unui chist, multe cauze pot sta în spatele acestei situații. Mărimea, textura, prezența sau absența durerii și durata umflăturii joacă un rol esențial în stabilirea cauzei de bază. Simptome precum durerea, febra, roșeața sau starea generală de slăbiciune, care însoțesc umflătura din spatele urechii, pot oferi indicii despre gravitatea situației.

Cancerul glandelor salivare este un tip rar de cancer care apare în urma multiplicării necontrolate a celulelor anormale din glandele salivare. Glandele salivare sunt situate în jurul gurii și gâtului și susțin sistemul digestiv. Acest tip de cancer poate afecta glandele salivare mari și mici din regiunea capului și gâtului. Dacă nu este diagnosticat precoce, prezintă risc de răspândire către țesuturile din jur și ganglionii limfatici. Un nodul dur, observat sub bărbie, în interiorul gurii sau în jurul urechii, se numără printre cele mai frecvente simptome ale cancerului glandelor salivare. Pe măsură ce cancerul avansează, pot apărea simptome precum slăbirea nervilor faciali, durere și dificultăți la înghițire.

Amigdalele (tonsilele) sunt țesuturi limfoide situate de o parte și de alta a gâtului, care fac parte din sistemul imunitar. Având rolul de a proteja organismul împotriva infecțiilor și microorganismelor dăunătoare, amigdalele pot deveni, în anumite situații, o zonă în care se dezvoltă celule canceroase. Cancerul de amigdale este o boală din grupul cancerelor cap și gât. Se dezvoltă, de obicei, sub forma carcinomului cu celule scuamoase (cancer cu celule plate).

Nasul și sinusurile sunt cavități pline cu aer, care filtrează și umidifică aerul respirat și contribuie la rezonanța vocii. Cancerele care se dezvoltă în aceste zone își au originea, de obicei, în celulele mucoasei care căptușește cavitatea nazală și sinusurile paranazale. Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip de cancer al sinusurilor. Cancerul sinusurilor este, în general, o boală cu evoluție lentă, care nu dă simptome în stadiile incipiente. Din acest motiv, boala este de obicei diagnosticată în stadii avansate. Cancerul sinusurilor se poate manifesta prin simptome precum congestie nazală, durere sau umflare la nivelul feței, dureri de cap, sângerări nazale și tulburări de vedere. Pe măsură ce tumora crește, poate afecta nervii, ochii, dinții și țesuturile din jur.

Cancerul laringian, cunoscut și sub numele de cancer de gât, este o problemă de sănătate semnificativă care afectează căile respiratorii. Laringele este un organ important în asigurarea respirației și în producerea sunetului. Acest tip de cancer poate duce la proliferarea necontrolată a celulelor din laringe și, dacă nu este tratat, poate provoca probleme de sănătate grave.

Cancerul nazofaringian este un subtip frecvent al cancerelor de cap și gât. Aceste cancere prezintă diferențe importante față de alte malignități de cap și gât în ceea ce privește caracteristicile etiologice, epidemiologice, histopatologice, comportamentul biologic al bolii și tratamentul. Din acest motiv, cancerul nazofaringian trebuie abordat separat de alte malignități de cap și gât. Deoarece diagnosticarea precoce este dificilă, tratamentul acestui tip de cancer se face, de obicei, prin radioterapie și chimioterapie.

Faringele (gâtul) se află în spatele cavității nazale și a cavității bucale. Partea superioară se conectează cu cavitatea nazală (nazofaringe), iar partea inferioară (hipofaringe) continuă cu esofagul. Printre tipurile de cancer faringian se numără cancerul rădăcinii limbii, al uvulei, al țesutului amigdalian și al pereților posteriori ai faringelui. Cancerul orofaringian și hipofaringian sunt mult mai rare comparativ cu cancerul nazofaringian. Se estimează că la nivel mondial, există aproximativ 123.000 de noi cazuri de cancer orofaringian și hipofaringian în fiecare an.

Cancerul lingual este unul dintre tipurile de cancer oral care se dezvoltă din celulele situate în toate zonele limbii. Această afecțiune poate duce la formarea de tumori, mase și leziuni în cavitatea bucală. Cancerul lingual se împarte în diferite subtipuri, în funcție de partea limbii în care se dezvoltă. Fiecare dintre aceste tipuri are simptome specifice. Cel mai frecvent simptom al cancerului lingual este prezența unor răni care nu se vindecă pe limbă. Deși cancerul lingual apare mai frecvent la persoanele vârstnice, în ultima perioadă există o tendință de creștere a cazurilor și în rândul tinerilor și persoanelor de vârstă medie. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot controla și trata boala.

Cancerele de cap și gât se referă la înmulțirea necontrolată și anormală a celulelor canceroase care pot apărea în zona capului și gâtului. Diagnosticarea și tratarea precoce a cancerelor de cap și gât sunt extrem de importante. Deși cancerele de cap și gât pot fi tratabile în mod frecvent, în anumite cazuri pot provoca daune permanente. Pentru a preveni aceste daune, se pot aplica anumite metode de tratament, care vizează distrugerea celulelor canceroase sau oprirea progresului bolii.

Cancerul oral reprezintă o problemă de sănătate la nivel mondial, ocupând primul loc în țările dezvoltate în clasamentul cancerelor de cap și gât, iar în țara noastră locul al doilea. La fel ca în multe alte afecțiuni, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt extrem de importante în cazul acestui tip de cancer. Cancerul oral, care este inclus în categoria cancerelor de cap și gât, se referă la tipurile de cancer care se dezvoltă în orice zonă a cavității bucale, inclusiv în interiorul obrajilor și gingiilor. Aceste formațiuni tumorale maligne, cunoscute și sub denumirea de cancer oral, provin de obicei din celulele scuamoase (plate) din cavitatea bucală, limbă și buze. Pentru a obține mai multe informații despre acest tip de cancer, puteți continua să citiți restul articolului.

Cancerul esofagian este o afecțiune care apare în esofag, un tub lung și muscular care transportă alimentele din gât în stomac. De obicei, nu apar simptome evidente până când cancerul nu se răspândește, ceea ce face ca persoanele afectate să nu conștientizeze problema. Cele mai comune tipuri sunt carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul. Carcinomul cu celule scuamoase se dezvoltă în partea superioară a esofagului, în timp ce adenocarcinomul apare de obicei în partea inferioară. Simptomele pot include dificultăți la înghițire, durere, pierdere în greutate, indigestie și blocaj esofagian. Factorii de risc includ boala de reflux gastroesofagian cronic, obezitatea și obiceiurile alimentare. Cu un diagnostic precoce, medicii specialiști pot interveni cu succes prin intervenții chirurgicale și alte tratamente.

Simptome precum senzația de arsură în gât, dificultatea la înghițire sau modificarea vocii sunt de cele mai multe ori legate de umflarea amigdalelor. Această situație, care apare mai ales în perioadele în care sistemul imunitar este solicitat, poate afecta direct viața de zi cu zi. Durerea resimțită la înghițire poate reduce chiar și confortul vorbirii. Amigdalele, situate în partea din spate a gâtului, sunt structuri importante care protejează organismul împotriva microbilor. Atunci când se măresc din cauza unei infecții sau iritații, apare umflarea amigdalelor. Dacă nu este gestionată corect, poate pregăti terenul pentru afecțiuni mai grave.

Scurgerea de salivă din gură în timpul somnului este o situație pe care majoritatea oamenilor o experimentează din când în când. Atunci când este observată, poate fi neplăcută. Deși este considerată, de regulă, inofensivă, în anumite cazuri poate fi semnul unei probleme de bază. În special în cazul plângerilor care se repetă frecvent sau ajung să afecteze viața de zi cu zi, este important ca respectiva cauză să fie evaluată corect. Scurgerea de salivă din gură pe parcursul nopții este asociată cu creșterea producției de salivă sau cu încetinirea reflexului de înghițire. Numeroși factori diferiți, precum poziția de somn, modul de respirație sau structura gurii, pot influența acest tablou. La unele persoane apare doar în anumite perioade, în timp ce la altele poate deveni mai persistentă.

Senzația de uscăciune apărută în urma pierderii umidității naturale a stratului de mucoasă care căptușește căile nazale este o problemă de sănătate frecventă, care afectează direct confortul vieții de zi cu zi. Pentru un sistem respirator sănătos, menținerea echilibrului de umiditate din interiorul nasului are o importanță critică pentru încălzirea și purificarea aerului inspirat înainte ca acesta să ajungă la plămâni. Totuși, factorii de mediu, schimbările sezoniere sau anumite afecțiuni sistemice pot perturba acest echilibru delicat. Atunci când mucoasa nazală se usucă, funcția de barieră protectoare slăbește, iar organismul devine mai vulnerabil în fața prafului, polenului sau microorganismelor din exterior. Faptul că sistemele de încălzire folosite în spații interioare usucă aerul, în special în lunile de iarnă, provoacă evaporarea rapidă a umidității din interiorul nasului. Pe lângă aceasta, traiul în climate uscate sau șederea îndelungată în spații climatizate se numără printre principalii factori externi care declanșează acest proces.

Vaccinul antialergic, cunoscut medical drept imunoterapie, este o metodă pe termen lung, orientată către cauza de bază, utilizată în tratamentul bolilor alergice. Acest tratament are ca scop reducerea, în timp, a răspunsului exagerat și eronat pe care sistemul imunitar îl oferă la alergeni. Datorită vaccinului antialergic, organismul poate dezvolta toleranță față de substanțele care provoacă alergia. Poate crește semnificativ calitatea vieții, în special la persoanele ale căror simptome nu pot fi ținute sub control nici cu tratament medicamentos.

Cunoscută în popor sub numele de „calcifierea urechii”, otoscleroza este o boală caracterizată prin formarea unui țesut osos anormal, în special în jurul scăriței din urechea medie. Această situație împiedică vibrațiile oscioarelor urechii, perturbând transmiterea undelor sonore către urechea internă și ducând la o pierdere progresivă a auzului. Boala debutează, de regulă, la vârsta adultă tânără, este mai frecventă la femei și se poate accelera în perioadele de schimbări hormonale, precum sarcina. Pierderea auzului progresează, în cele mai multe cazuri, lent. De aceea, la început, pacienții au dificultăți doar în a distinge conversațiile în medii aglomerate. Cu timpul însă, pot apărea țiuituri, vâjâituri, probleme de echilibru și pierdere avansată a auzului. În prezent, diagnosticul de otoscleroză se poate stabili prin teste audiologice și examinări radiologice, iar boala poate fi tratată prin aparate auditive și metode chirurgicale.

Structura urechii este unul dintre elementele complementare ale esteticii faciale. În special unghiul pe care urechile îl formează cu capul, precum și proeminența pliurilor lor, pot influența direct aspectul exterior al unei persoane. Faptul că, din motive genetice, urechea este orientată vizibil mai mult spre exterior în raport cu capul duce la o diferență estetică, cunoscută popular sub numele de „urechi proeminente” (sau „urechi decolate”). Deși aspectul urechilor proeminente nu cauzează nicio problemă de auz, acesta poate provoca, încă din copilărie, emoții negative precum lipsa de încredere în sine, retragerea socială și presiunea psihologică. Din acest motiv, otoplastia, adică operația pentru urechi proeminente, este considerată o intervenție cu efect benefic din punct de vedere psihosocial.

Umflăturile apărute în spatele urechii sunt, de obicei, situații care produc îngrijorare atunci când sunt observate, dar care nu indică întotdeauna o problemă gravă de sănătate. Această zonă conține atât țesut adipos subcutanat, cât și ganglioni limfatici. Prin urmare, umflăturile apărute aici pot avea numeroase cauze diferite: de la un simplu coș până la mărirea unui ganglion limfatic, de la o infecție până la formarea unui chist, multe cauze pot sta în spatele acestei situații. Mărimea, textura, prezența sau absența durerii și durata umflăturii joacă un rol esențial în stabilirea cauzei de bază. Simptome precum durerea, febra, roșeața sau starea generală de slăbiciune, care însoțesc umflătura din spatele urechii, pot oferi indicii despre gravitatea situației.

Cancerul glandelor salivare este un tip rar de cancer care apare în urma multiplicării necontrolate a celulelor anormale din glandele salivare. Glandele salivare sunt situate în jurul gurii și gâtului și susțin sistemul digestiv. Acest tip de cancer poate afecta glandele salivare mari și mici din regiunea capului și gâtului. Dacă nu este diagnosticat precoce, prezintă risc de răspândire către țesuturile din jur și ganglionii limfatici. Un nodul dur, observat sub bărbie, în interiorul gurii sau în jurul urechii, se numără printre cele mai frecvente simptome ale cancerului glandelor salivare. Pe măsură ce cancerul avansează, pot apărea simptome precum slăbirea nervilor faciali, durere și dificultăți la înghițire.

Amigdalele (tonsilele) sunt țesuturi limfoide situate de o parte și de alta a gâtului, care fac parte din sistemul imunitar. Având rolul de a proteja organismul împotriva infecțiilor și microorganismelor dăunătoare, amigdalele pot deveni, în anumite situații, o zonă în care se dezvoltă celule canceroase. Cancerul de amigdale este o boală din grupul cancerelor cap și gât. Se dezvoltă, de obicei, sub forma carcinomului cu celule scuamoase (cancer cu celule plate).

Nasul și sinusurile sunt cavități pline cu aer, care filtrează și umidifică aerul respirat și contribuie la rezonanța vocii. Cancerele care se dezvoltă în aceste zone își au originea, de obicei, în celulele mucoasei care căptușește cavitatea nazală și sinusurile paranazale. Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip de cancer al sinusurilor. Cancerul sinusurilor este, în general, o boală cu evoluție lentă, care nu dă simptome în stadiile incipiente. Din acest motiv, boala este de obicei diagnosticată în stadii avansate. Cancerul sinusurilor se poate manifesta prin simptome precum congestie nazală, durere sau umflare la nivelul feței, dureri de cap, sângerări nazale și tulburări de vedere. Pe măsură ce tumora crește, poate afecta nervii, ochii, dinții și țesuturile din jur.

Cancerul de buze este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din regiunea gurii și a feței. Apare de cele mai multe ori pe suprafața exterioară a buzelor, în special pe buza inferioară. Cancerul debutează prin înmulțirea anormală a celulelor din țesutul buzei și se poate extinde la țesuturile învecinate. De regulă, este ușor de observat în stadiu incipient.

Cancerul laringian, cunoscut și sub numele de cancer de gât, este o problemă de sănătate semnificativă care afectează căile respiratorii. Laringele este un organ important în asigurarea respirației și în producerea sunetului. Acest tip de cancer poate duce la proliferarea necontrolată a celulelor din laringe și, dacă nu este tratat, poate provoca probleme de sănătate grave.

Cancerul nazofaringian este un subtip frecvent al cancerelor de cap și gât. Aceste cancere prezintă diferențe importante față de alte malignități de cap și gât în ceea ce privește caracteristicile etiologice, epidemiologice, histopatologice, comportamentul biologic al bolii și tratamentul. Din acest motiv, cancerul nazofaringian trebuie abordat separat de alte malignități de cap și gât. Deoarece diagnosticarea precoce este dificilă, tratamentul acestui tip de cancer se face, de obicei, prin radioterapie și chimioterapie.

Faringele (gâtul) se află în spatele cavității nazale și a cavității bucale. Partea superioară se conectează cu cavitatea nazală (nazofaringe), iar partea inferioară (hipofaringe) continuă cu esofagul. Printre tipurile de cancer faringian se numără cancerul rădăcinii limbii, al uvulei, al țesutului amigdalian și al pereților posteriori ai faringelui. Cancerul orofaringian și hipofaringian sunt mult mai rare comparativ cu cancerul nazofaringian. Se estimează că la nivel mondial, există aproximativ 123.000 de noi cazuri de cancer orofaringian și hipofaringian în fiecare an.

Cancerul lingual este unul dintre tipurile de cancer oral care se dezvoltă din celulele situate în toate zonele limbii. Această afecțiune poate duce la formarea de tumori, mase și leziuni în cavitatea bucală. Cancerul lingual se împarte în diferite subtipuri, în funcție de partea limbii în care se dezvoltă. Fiecare dintre aceste tipuri are simptome specifice. Cel mai frecvent simptom al cancerului lingual este prezența unor răni care nu se vindecă pe limbă. Deși cancerul lingual apare mai frecvent la persoanele vârstnice, în ultima perioadă există o tendință de creștere a cazurilor și în rândul tinerilor și persoanelor de vârstă medie. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot controla și trata boala.

Cancerul oral reprezintă o problemă de sănătate la nivel mondial, ocupând primul loc în țările dezvoltate în clasamentul cancerelor de cap și gât, iar în țara noastră locul al doilea. La fel ca în multe alte afecțiuni, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt extrem de importante în cazul acestui tip de cancer. Cancerul oral, care este inclus în categoria cancerelor de cap și gât, se referă la tipurile de cancer care se dezvoltă în orice zonă a cavității bucale, inclusiv în interiorul obrajilor și gingiilor. Aceste formațiuni tumorale maligne, cunoscute și sub denumirea de cancer oral, provin de obicei din celulele scuamoase (plate) din cavitatea bucală, limbă și buze. Pentru a obține mai multe informații despre acest tip de cancer, puteți continua să citiți restul articolului.

Cancerul esofagian este o afecțiune care apare în esofag, un tub lung și muscular care transportă alimentele din gât în stomac. De obicei, nu apar simptome evidente până când cancerul nu se răspândește, ceea ce face ca persoanele afectate să nu conștientizeze problema. Cele mai comune tipuri sunt carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul. Carcinomul cu celule scuamoase se dezvoltă în partea superioară a esofagului, în timp ce adenocarcinomul apare de obicei în partea inferioară. Simptomele pot include dificultăți la înghițire, durere, pierdere în greutate, indigestie și blocaj esofagian. Factorii de risc includ boala de reflux gastroesofagian cronic, obezitatea și obiceiurile alimentare. Cu un diagnostic precoce, medicii specialiști pot interveni cu succes prin intervenții chirurgicale și alte tratamente.