21 august 2023
Hipertensiunea Nu Manifestă Simptome Fără A Cauza Daune Organice
Tensiunea arterială este un indicator care măsoară rezistența sângelui pompat de inimă în vasele de sânge. Aceasta are două valori diferite: sistolica și diastolica. Tensiunea arterială sistolică, cunoscută și sub numele de tensiunea arterială mare, măsoară presiunea sângelui în timpul contracției inimii. Tensiunea arterială diastolică, cunoscută și sub numele de tensiunea arterială mică, măsoară presiunea sângelui în timpul relaxării inimii. Tensiunea arterială scăzută este caracterizată printr-o presiune sanguină mai mică decât intervalul normal. Pentru persoane sănătoase, valoarea ideală a tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg. Aici, valoarea de 120 reprezintă presiunea sistolică, iar 80 reprezintă presiunea diastolică. Tensiunea arterială scăzută este caracterizată printr-o valoare mai mică de 90/60 mmHg. În anumite cazuri, tensiunea arterială scăzută poate indica o problemă de sănătate serioasă. În special la persoanele vârstnice, tensiunea arterială scăzută poate împiedica fluxul adecvat de sânge către inimă, creier și alte organe vitale, provocând amețeli, leșin și șoc. Cauzele tensiunii arteriale scăzute includ deshidratarea, sarcina, afecțiunile cardiace, bolile sistemului nervos și anumite medicamente. Pentru prevenirea și tratarea tensiunii arteriale scăzute, se pot aplica câteva modificări ale stilului de viață, cum ar fi consumul adecvat de apă, creșterea aportului de sare, ridicarea lent din poziția șezândă, evitarea cofeinei, consumul de mese cu conținut scăzut de carbohidrați, exercițiile pentru mușchii picioarelor și purtarea ciorapilor de compresie. În unele cazuri, medicul poate recomanda și tratament medicamentos.
Alimente care ajută la creșterea tensiunii arteriale scăzute:
Sare: Consumul de sare poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Totuși, excesul de sare poate avea efecte negative asupra corpului, așa că aportul de sare trebuie să fie echilibrat.
Apă: Deshidratarea este una dintre cele mai frecvente cauze ale tensiunii arteriale scăzute. Consumul regulat de apă poate menține echilibrul fluidelor în corp și poate preveni deshidratarea.
Vitamina B: Vitamina B contribuie la formarea celulelor sanguine și la circulația sângelui. Persoanele cu tensiune arterială scăzută ar trebui să consume alimente bogate în vitamina B pentru a ajuta la creșterea tensiunii arteriale.
Consumul echilibrat al acestor alimente poate ajuta la reglementarea tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială scăzută poate fi cauzată de diferite situații. Unele cauze sunt temporare și pot fi tratate mai ușor, în timp ce altele pot semnala o afecțiune cronică și gravă.
Cauzele tensiunii arteriale scăzute pot varia de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea tensiune arterială scăzută de la naștere, în timp ce altele pot experimenta tensiune scăzută în anumite situații, cum ar fi după ce stau în picioare, după masă sau în situații de stres. Acest tip de tensiune arterială scăzută este cunoscut sub numele de hipotensiune ortostatică sau hipotensiune postprandială. Iată câteva cauze comune ale tensiunii arteriale scăzute:
Deshidratarea: Atunci când corpul pierde o cantitate mare de apă, volumul de sânge scade și tensiunea arterială scade. Deshidratarea poate apărea din cauza transpirației excesive, vărsăturilor, diareei sau febrei.
Sarcina: În timpul sarcinii, volumul de sânge din corp crește și vasele de sânge se dilată, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială scăzută în timpul sarcinii nu este de obicei gravă și se poate normaliza după naștere.
Afecțiuni cardiace: Dacă inima nu pompează sângele suficient, tensiunea arterială poate scădea. Afecțiuni precum insuficiența cardiacă, infarctul miocardic, bolile valvei cardiace sau aritmiile pot cauza tensiune arterială scăzută.
Bolile sistemului nervos: Sistemul nervos controlează dilatarea și constricția vaselor de sânge. Bolile sistemului nervos pot afecta acest mecanism de control, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Exemple includ boala Parkinson, scleroza multiplă, neuropatia diabetică sau sindromul Shy-Drager.
Certain Medication: Medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, afecțiunilor cardiace sau anxietății pot reduce tensiunea arterială. Aceste medicamente, cum ar fi diureticele, beta-blocantele, alfa-blocantele, blocantele canalelor de calciu, antidepresivele sau medicamentele pentru disfuncția erectilă, pot avea efecte secundare nedorite, inclusiv tensiune arterială scăzută.
Pentru a determina cauza tensiunii arteriale scăzute, se pot efectua teste precum analize de sânge, electrocardiogramă, ecocardiogramă, test de înclinare sau test de efort. Rezultatele acestor teste pot ajuta la stabilirea cauzei și opțiunilor de tratament pentru tensiunea arterială scăzută.
Tensiunea arterială scăzută poate provoca probleme de sănătate grave sau simptome care afectează calitatea vieții. Iată câteva simptome comune ale tensiunii arteriale scăzute:
Amețeală: Scăderea tensiunii arteriale poate împiedica fluxul de sânge către creier, provocând amețeli sau senzație de confuzie. Acest simptom este adesea observat după o perioadă lungă de stat în picioare.
Leșin: Tensiunea arterială scăzută poate reduce brusc fluxul de sânge către creier, provocând pierderea temporară a conștienței sau leșin. Leșinul poate duce la accidente sau răni grave.
Oboseală sau slăbiciune: Tensiunea arterială scăzută poate împiedica corpul să primească oxigenul și substanțele nutritive necesare, provocând oboseală sau slăbiciune. Aceste simptome pot îngreuna realizarea activităților zilnice și concentrarea.
Vedere încețoșată: Tensiunea arterială scăzută poate afecta fluxul de sânge către ochi, provocând vedere încețoșată. Acest simptom poate reduce calitatea vederii sau provoca oboseală oculară.
Dureri de cap: Scăderea tensiunii arteriale poate provoca dilatarea sau constricția vaselor de sânge din creier, ceea ce poate duce la dureri de cap.
Dureri de gât sau spate: Tensiunea arterială scăzută poate împiedica aportul adecvat de sânge către mușchii gâtului sau spatelui, provocând dureri în aceste zone. Aceste dureri pot limita mobilitatea și pot duce la probleme de postură.
Greață: Tensiunea arterială scăzută poate reduce fluxul de sânge către stomac sau intestin, provocând greață. Greața poate duce la pierderea apetitului sau vărsături.
Palpitații: Tensiunea arterială scăzută poate determina inima să bată mai repede sau mai puternic, provocând palpitații sau senzație de presiune în piept.
Simptomele tensiunii arteriale scăzute pot varia în funcție de cauză, severitate și durată. Dacă simptomele afectează viața de zi cu zi sau indică probleme de sănătate grave, este necesar să se consulte un specialist.
În unele cazuri, tensiunea arterială scăzută poate să nu reprezinte o problemă gravă de sănătate și să nu necesite tratament. Cu toate acestea, dacă tensiunea arterială scăzută afectează viața de zi cu zi sau semnalează probleme de sănătate grave, este posibil să fie necesar un tratament medical. Tratamentul poate include medicamente, precum:
Mineralocorticoizi: Mineralocorticoizii sunt hormoni care ajută rinichii să rețină apă și sare, crescând astfel volumul și presiunea sângelui. Totuși, aceste medicamente pot avea efecte secundare, cum ar fi hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, edemul sau scăderea nivelului de potasiu.
Midodrin: Midodrin stimulează receptorii alfa, provocând constricția vaselor de sânge și, astfel, creșterea tensiunii arteriale. Acest medicament poate fi utilizat pentru hipotensiunea ortostatică, dar poate provoca efecte secundare precum dureri de cap, mâncărime, hipertensiune sau dificultăți de urinare.
Tratamentul tensiunii arteriale scăzute poate varia în funcție de cauza, severitatea și durata afecțiunii. Acest lucru poate fi determinat de medic pentru a stabili un plan de tratament adecvat. Tratamentul tensiunii arteriale scăzute vizează eliminarea cauzei, creșterea tensiunii arteriale și reducerea simptomelor.
Data ultimei actualizări: 09 februarie 2024
Data publicării: 09 februarie 2024
0 min
Cardiologie
Cardiologie , Medicină Internă
Doctorii Secției
Cardiologie
Cardiologie
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Cardiologie
Cardiologie
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Articole evidențiate
21 august 2023
Hipertensiunea Nu Manifestă Simptome Fără A Cauza Daune Organice
500 citit de ori
21 august 2023
Pacienții cu cancer nu ar trebui să neglijeze inima
500 citit de ori
20 septembrie 2023
Dificultăți de respirație la pacienții cu boli de inimă
21 august 2023
Cardiologie Intervențională - Ce servicii de sănătate oferim în unitatea noastră?
500 citit de ori
21 august 2023
Oncocardiologie
500 citit de ori
21 august 2023
De ce apare durerea toracică?
500 citit de ori
21 august 2023
Boala Hipertensiunii Arteriale
500 citit de ori
21 august 2023
Hipertensiunea: Ce este, Simptome și Tratament
500 citit de ori
21 august 2023
Sindromul de scăpare: Ce este, cauzele, simptomele și tratamentul său
500 citit de ori
21 august 2023
Palpitații ale inimii: Ce sunt, Cauzele, Simptomele și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Îngroșarea mușchiului cardiac și hipertensiunea arterială
500 citit de ori
21 august 2023
Îngroșarea mușchiului cardiac
500 citit de ori
21 august 2023
Simptome și metode de tratament ale reumatismului cardiac (febra reumatică acută)
500 citit de ori
21 august 2023
Ce este pulsul? Care ar trebui să fie pulsul ideal?
500 citit de ori
21 august 2023
Ce este tensiunea arterială? Simptomele tensiunii arteriale ridicate și scăzute
500 citit de ori
21 august 2023
Ce este üfüratul? Cum se tratează üfüratul?
500 citit de ori
21 august 2023
Angiografia prin încheietura mâinii (angiografia radială) permite externarea în aceeași zi
500 citit de ori
21 august 2023
Poate fi efectuată angiografia virtuală la orice pacient?
500 citit de ori
15 septembrie 2023
Electrofiziologie și Aritmie
20 septembrie 2023
Heparina – Ce Este și La Ce Folosește?
18 octombrie 2023
El deschiderea unei crize cardiace poate fi diferită la femei.
29 noiembrie 2023
Ce Este Sindromul Marfan, Simptomele, Cauzele și Tratamentul Său
25 octombrie 2024
Inflamația Pancreasului
25 octombrie 2024
Cancerul mamar – tipuri de cancer de sân și cauzele acestuia
25 octombrie 2024
Hipertensiunea arterială - cauze, simptome, tratament
26 octombrie 2024
Tulburările de ritm cardiac - cauze și tratament
26 octombrie 2024
Buletin "Sănătate" al Centrul Medical Anadolu - Numărul 11, 2016
26 octombrie 2024
Uletin "Sănătate" al Centrul Medical Anadolu - Numărul 5, 2015
26 octombrie 2024
Bolile de inimă: România este pe locul 4 în Europa!
26 octombrie 2024
Cancerul la sân în România – o situație alarmantă
26 octombrie 2024
Beneficiile Cyberknife pentru pacienți
26 octombrie 2024
Centrul Medical Anadolu te invita la Simpozionul Internaţional Multidisciplinar de Oncologie din Istanbul.Citeste despre noile abordari in oncologie!
26 octombrie 2024
Centrul Medical Anadolu la Liga Mondială
19 martie 2026
Ce este insuficiența cardiacă? Simptome și tratament
22 martie 2026
Ce Este Aritmia (Tulburarea de Ritm Cardiac)? Simptome și Tratament
21 aprilie 2026
Ce este stimulatorul cardiac? Cum se montează stimulatorul cardiac?
22 aprilie 2026
Ce este operația de angio?
24 aprilie 2026
Ce este tahicardia? Simptome și tratament
10 mai 2026
Ce este sindromul Brugada? Simptome și tratament
11 mai 2026
Ce este hipertrofia? Simptome și tratament
03 iulie 2026
Ce este coarctația de aortă? De ce apare, simptome și tratament
11 iulie 2026
Ce Este Mărirea Inimii (Cardiomegalia)? Cauze, Simptome și Diagnostic
20 iulie 2026
Ce este un defibrilator? De ce se folosește defibrilatorul?
20 iulie 2026
Ce Este Tableta Sublinguală? Cum Se Folosește Corect?
21 iulie 2026
Ce Este ECMO (Oxigenarea prin Membrană Extracorporeală)?
13 august 2026
Ce este testul de efort și cum se realizează?
13 august 2026
Ce este angina pectorală? Simptome și tratament