Hipertensiunea Nu Manifestă Simptome Fără A Cauza Daune Organice

În Turcia, unul din trei adulți suferă de hipertensiune arterială.

În Turcia, unul din trei adulți suferă de hipertensiune arterială. Din cei 15 milioane de pacienți cu hipertensiune, aproximativ două treimi, adică aproximativ 10 milioane de persoane, nu sunt conștienți de această afecțiune, afirmă Dr. Ayşegül Karahan Zor, specialist în cardiologie la Anadolu Medical Center. Dr. Karahan Zor subliniază importanța monitorizării regulate a tensiunii arteriale pentru o diagnosticare timpurie a hipertensiunii și adaugă: „În cazurile de hipertensiune, tratamentul trebuie planificat într-un mod cuprinzător și pacientul trebuie să urmeze acest plan pe parcursul întregii vieți și să-și schimbe stilul de viață. Hipertensiunea, în sine, nu este fatală, dar dacă nu este tratată, rezultatele pot fi fatale.”

Specialistul în cardiologie, Dr. Ayşegül Karahan Zor, definește hipertensiunea ca fiind creșterea anormală a presiunii sanguine în artere și explică: „Inima realizează mișcări ritmice și periodice pentru a pompa sângele necesar vieții țesuturilor în întregul corp. Aceste mișcări sunt contracții și relaxări. În timpul contracției inimii, sângele din cavitatea inimii este împins în sistemul arterial. Urmează perioada de relaxare, în care inima se umple din nou cu sânge. Acest proces se repetă periodic. Presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali într-un anumit moment se numește presiune arterială (tensiune). Inima trimite sângele necesar vieții țesuturilor prin contracții și relaxări. În timpul contracției, sângele din cavitatea inimii este împins în sistemul arterial. În timpul relaxării, inima se umple din nou cu sânge. Acest proces se repetă periodic. Presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali într-un anumit moment este numită tensiune arterială. Presiunea în timpul contracției este numită tensiune mare, iar presiunea în timpul relaxării este numită tensiune mică. Aceste valori ale presiunii se schimbă în funcție de activitățile și emoțiile zilnice; valorile pot scădea sau crește. Presiunea constant ridicată, adică hipertensiunea, este o boală și trebuie tratată.”

Consecințele Hipertensiunii: Boli de Inimă și Vase de Sânge

Subliniind că cel mai important rezultat al hipertensiunii netratate sunt bolile de inimă și vase de sânge, Dr. Ayşegül Karahan Zor, specialist în cardiologie la Anadolu Medical Center, afirmă: „Când tensiunea arterială nu este suficient controlată, alte rezultate importante includ hemoragii cerebrale și accidente vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă și infarct miocardic, insuficiență renală și pierderea vederii. Dacă tensiunea arterială nu poate fi controlată, aceasta poate duce la moarte în proporție de 51% din cauza insuficienței cardiace, 33% din cauza accidentelor vasculare cerebrale și 21% din cauza bolilor vasculare cardiace. Tratamentul hipertensiunii a demonstrat că este util în reducerea efectelor secundare legate de inimă, vase de sânge și rinichi și în scăderea ratei mortalității cauzate de accidente vasculare cerebrale și boli cardiace.”

Hipertensiunea nu dă semne înainte de a cauza daune organelor

Dr. Ayşegül Karahan Zor afirmă că aproximativ 1 miliard de persoane din întreaga lume sunt afectate de hipertensiune. „Conform studiului TEKHARF și al Asociației Turce de Hipertensiune și Boli Renale, prevalența în rândul populației adulte de peste 18 ani din țara noastră este de 31,8%. Asta înseamnă că una din trei persoane (27,5% dintre bărbați și 36,1% dintre femei), adică aproximativ 15 milioane de persoane, suferă de hipertensiune. Mai important, două din trei persoane nu sunt conștiente că au hipertensiune. Hipertensiunea este o boală care nu dă semne înainte de a cauza daune organelor”, spune Dr. Karahan Zor.

Dr. Ayşegül Karahan Zor explică faptul că singura metodă de diagnosticare a hipertensiunii este măsurarea regulată a tensiunii arteriale. Tensiunea arterială ideală este considerată a fi sub 120/80 mmHg, iar valorile peste 140/90 mmHg sunt considerate hipertensiune. În astfel de cazuri, se recomandă modificări în stilul de viață, cum ar fi o alimentație echilibrată, reducerea consumului de sare, pierderea în greutate, consum moderat de alcool și creșterea consumului de legume și fructe, precum și monitorizarea mai frecventă a tensiunii arteriale.

Obiectivul tratamentului hipertensiunii este de a aduce tensiunea arterială la valori normale și de a reduce daunele organelor cauzate de hipertensiune. Dr. Karahan Zor adaugă că tratamentul poate varia în funcție de prezența altor boli asociate, de riscurile cardiovasculare și de daunele organelor țintă cauzate de hipertensiune. „Dacă pacientul nu are factori de risc cardiaci, cum ar fi diabetul, colesterolul ridicat, fumatul, și dacă găsim tensiunea arterială ușor sau moderat crescută, recomandăm modificări ale stilului de viață ca tratament inițial. Aceasta se face înainte de a începe tratamentul medicamentos sau ca supliment pentru cei care urmează deja un tratament. Printre recomandările noastre se numără restricția consumului de sare, pierderea în greutate dacă pacientul este supraponderal, și exercițiile fizice regulate, cum ar fi plimbările de 30 de minute de cel puțin 3 ori pe săptămână. De asemenea, recomandăm pacienților să fie atenți la dietă; consumul de fructe și legume, creșterea consumului de pește și consumul predominat de alimente cu ulei de măsline (8-10 porții de legume și fructe pe zi, 2-3 porții de alimente cu conținut scăzut de grăsimi și produse lactate, și reducerea grăsimilor și colesterolului) contribuie la scăderea tensiunii arteriale”, a explicat Dr. Karahan Zor.

Tratamentul hipertensiunii trebuie continuat pe termen lung. Prin urmare, medicamentele trebuie utilizate constant. Dacă apar efecte secundare legate de medicamente, acestea trebuie ajustate sau oprite în urma consultării cu medicul.

Cauza hipertensiunii nu este cunoscută

În aproximativ 90-95% dintre cazurile de hipertensiune, nu se identifică nicio cauză specifică, însă se pot menționa factori de risc precum obezitatea, fumatul, alimentația necorespunzătoare și predispoziția genetică, subliniază Dr. Ayşegül Karahan Zor, specialist în cardiologie la Anadolu Sağlık Merkezi. „Această categorie de hipertensiune este cunoscută sub numele de hipertensiune primară. În 5-10% dintre cazurile de hipertensiune, aceasta apare ca urmare a unei alte afecțiuni, fiind clasificată drept hipertensiune secundară. Aceste afecțiuni includ problemele renale, tulburările endocrine și anumite medicamente precum contraceptivele, medicamentele derivate din amfetamine, hormonii tiroidieni administrați în doze mari, medicamentele antiinflamatoare și analgezice utilizate în tratamentul reumatismului, medicamentele pentru răceală, supresoarele apetitului și anumite antidepresive, care pot cauza creșterea tensiunii arteriale. Încetarea administrării acestor medicamente poate normaliza tensiunea arterială. Fumatul are efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra hipertensiunii. Efectele pe termen scurt se manifestă prin constricția directă a vaselor de sânge. Fiecare țigară fumată crește tensiunea arterială timp de aproximativ 15 minute. Dacă se fumează o altă țigară, tensiunea crește din nou și nu revine niciodată la valoarea normală. Este cunoscut că fumatul continuu pe parcursul zilei duce la creșteri excesive ale tensiunii arteriale în timp.”

Hipertensiunea poate fi tratată

Dr. Zor a continuat: „Dacă pacientul nu prezintă niciun factor de risc cardiac, adică nu are diabet, colesterol ridicat și nu fumează, și dacă găsim tensiunea arterială a acestor pacienți ușor sau moderat crescută, le recomandăm inițial modificări ale stilului de viață. Există dovezi foarte convingătoare că modificările stilului de viață controlează tensiunea arterială și, prin urmare, hipertensiunea. Facem această recomandare fie ca tratament de început înainte de a începe tratamentul medicamentos, fie ca adăugire la tratamentul medicamentos existent. Printre recomandările noastre, cerem pacienților să restricționeze consumul de sare (se recomandă sub 6 grame pe zi). Dacă sunt supraponderali, le sugerăm să slăbească și să facă exerciții regulate. Este necesar să facă plimbări de 30 de minute de cel puțin 3 ori pe săptămână. Recomandăm pacienților să acorde o mare atenție dietei lor. Deoarece, atunci când se hrănesc predominant cu fructe și legume, cresc consumul de pește și consumă alimente bogate în ulei de măsline (8-10 porții de legume și fructe pe zi, 2-3 porții de alimente și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, și reducerea consumului de grăsimi și colesterol), tensiunea arterială scade.”

Hipertensiunea amenință și copiii

Dr. Ayşegül Zor Karahan a subliniat că, deși hipertensiunea esențială este rară în copilărie, a devenit o boală mai frecventă în rândul copiilor în prezent. „În trecut, atunci când observam hipertensiune la copii, ne gândeam că aceasta era de obicei cauzată de o altă boală, cum ar fi disfuncțiile renale, boala arterei aortice cunoscută sub numele de coarctare a aortei sau anumite afecțiuni hormonale la copii. Cu toate acestea, acum întâlnim cazuri de hipertensiune esențială și în rândul copiilor. La copii, la fel ca la adulți, există o legătură directă între obezitate, rezistența la insulină, lipidele din sânge, inactivitate și tensiunea arterială. Kilogramele în exces acumulate în copilărie sunt un factor important de risc cardiovascular în tinerete. Dacă un copil hipertensiv este obez, trebuie să slăbească, iar la fel ca în cazul adulților, trebuie să se facă restricții de sare și calorii,” a explicat Dr. Karahan.

​​​​​​​Mituri comune despre hipertensiune

Greșit: „Sunt bătrân, așa că este normal ca tensiunea mea să fie peste 14/90 mmHg.”

Corect: Nu, toată lumea, cu excepția celor care suferă de insuficiență renală cronică și diabet, ar trebui să aibă ținte pentru tensiune arterială sub 140/90 mmHg.

Greșit: „Medicamentele pentru tensiune îmi distrug rinichii.”

Corect: Dimpotrivă, neutilizarea medicamentelor pentru tensiune poate duce la deteriorarea rinichilor. Hipertensiunea este una dintre cele mai importante cauze ale insuficienței renale.

Greșit: „Medicamentele creează dependență și, după un timp, nu mai au efect. Prin urmare, nu ar trebui să le folosesc pe termen lung.”

Corect: Medicamentele pentru hipertensiune nu creează dependență și trebuie utilizate constant.

Greșit: „Am renunțat la medicamente și tensiunea mea este normală. Nu mai am nevoie de medicamente.”

Corect: Multe schimbări cauzate de hipertensiune se inversază în urma utilizării pe termen lung a medicamentelor. Deși la început unele persoane nu observă o creștere a tensiunii după ce opresc medicamentele, în trei-patru luni tensiunea poate începe să crească din nou. Fără simptome evidente, pacienții pot ajunge ani mai târziu cu hipertensiune severă și complicații. Prin urmare, hipertensiunea nu este o boală care trece de la sine.