20 septembrie 2023
Cafeaua excesivă și stresul pot cauza tremurat
Sincopele, cunoscută și sub denumirea de leșin, este o stare care apare ca urmare a scăderii temporare a fluxului de sânge către creier.
Sincopele pot apărea din diferite motive. Deoarece sincopele pot fi un semn al unei afecțiuni grave subiacente, persoanele care experimentează leșinuri ar trebui să se adreseze unui centru de sănătate dotat.
Cuprins
Ce Este Sincopele (Leșinul), Ce Tipuri Există și Când Trebuie Consultat un Medic? Ce Este Sincopele Cunoscută Sub Numele de Leșin? Care Sunt Tipurile de Sincope (Leșin)? De Ce Apare Leșinul? Cum Affectează Leșinul Corpul? Când Trebuie Să Consulti Un Medic pentru Leșin? Cum Se Diagnostichează Cauza Leșinului? Care Sunt Metodele de Tratament pentru Leșin?Creierul absoarbe aproximativ 15-20% din sângele pompat de inimă. Atunci când fluxul de sânge către creier scade din diverse motive, se produce sincopele, cunoscută și sub denumirea de leșin. Sincopele sunt de obicei însoțite de o pierdere temporară a conștienței. După un episod de sincope, persoana revine de obicei imediat la starea de conștiență. Este normal ca persoana să se simtă puțin confuză sau dezorientată după un episod de sincope.
Sincopele sunt o afecțiune destul de frecvent întâlnită în rândul populației. Aproximativ 3,5% dintre femei și 3% dintre bărbați experimentează un episod de leșin în decursul vieții. Incidența sincopei crește odată cu vârsta, ajungând la o frecvență de până la 6% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 75 de ani.
Sincopele sunt o problemă de sănătate care apare pe fondul unor cauze diferite. În funcție de cauza de bază, sincopele pot fi împărțite în diferite subgrupuri:
Sincope Vazovagală (Sincope Cardiovasculară Neurogenă)
Cel mai frecvent tip de leșin este sincopea vazovagală. Aceasta apare din cauza unei scăderi bruște a presiunii arteriale, care reduce fluxul de sânge către creier.
În anatomia umană, sângele se acumulează în partea inferioară a corpului atunci când stăm în picioare din cauza gravitației. Inima și sistemul nervos autonom încearcă să compenseze această situație și să mențină presiunea arterială stabilă. Atunci când mecanismul de compensare este afectat, presiunea arterială scade, fluxul de sânge către creier se reduce și apare sincopea.
Sincopea vazovagală poate fi declanșată de factori fizici sau emoționali, după cum urmează:
De asemenea, următoarele situații frecvente în societate pot declanșa reflexul vazovagal, conducând la sincope:
Sincope Posturală (Hipotensiune Posturală)
Sincopele posturale apar din cauza schimbărilor în presiunea arterială ca urmare a schimbării poziției. De exemplu, ridicarea bruscă din poziția culcată poate duce la sincope posturale. Deshidratarea și anumite medicamente pot, de asemenea, să declanșeze sincope posturale. Sincopele posturale se produc de obicei atunci când presiunea arterială sistolică (presiunea mare) scade cu cel puțin 20 mmHg și presiunea arterială diastolică (presiunea mică) scade cu cel puțin 10 mmHg.
Sincope Cardiacă
Sincopele care apar pe fondul unor probleme legate de inimă sau vasele de sânge sunt cunoscute sub numele de sincope cardiace. Bolile cardiace care pot cauza sincope includ:
Persoanele cu afecțiuni cunoscute ale inimii și care experimentează sincope trebuie să consulte un specialist în cardiologie. De asemenea, persoanele fără o afecțiune cardiacă cunoscută, dar care prezintă simptome legate de probleme cardiace, ar trebui să fie evaluate detaliat pentru boli cardiovasculare.
Sincope Neurologică
Sincopele care apar din cauza unor tulburări neurologice, cum ar fi epilepsia, accidentul vascular cerebral sau atacurile ischemice tranzitorii, sunt denumite sincope neurologice. De asemenea, migrena și hidrocefalia pot fi rareori întâlnite ca cauze ale sincopei.
Sindromul Tachicardiei Ortostatice Posturale (POTS)
Sindromul tachicardiei ortostatice posturale se referă la creșterea pulsului peste valorile normale atunci când o persoană trece de la poziția culcată sau șezând la poziția verticală. În acest sindrom, pulsul poate crește cu 30 de bătăi pe minut sau chiar mai mult. POTS apare de obicei în primele 10 minute după ce persoana se ridică. Sindromul este mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbați.
Sincopele pot apărea dintr-o varietate de cauze, inclusiv cardiovasculare, neurologice și mentale. Pentru a înțelege cauza leșinului, se analizează simptomele suplimentare ale pacientului și se efectuează un examen detaliat. Cu toate acestea, cauza exactă a aproximativ unei treimi dintre cazurile de sincope rămâne neclară în urma acestor investigații.
Simptomele care pot apărea împreună cu leșinul variază în funcție de tipul de sincope. De exemplu, în cazul leșinului cauzat de aritmie, pacientul poate experimenta simptome suplimentare precum palpitații și transpirație. Dacă leșinul este cauzat de un accident vascular cerebral, pot apărea schimbări în starea mentală a persoanei, dificultăți de vorbire și scăderea forței motorii.
Simptomele frecvente care pot apărea împreună cu sincopele includ:
Persoanele cu afecțiuni cunoscute care pot cauza sincope, cum ar fi aritmiile, epilepsia sau hipotensiunea ortostatică, pot experimenta leșinuri ocazionale. Dacă această situație este sub supravegherea medicului și persoana ia măsurile necesare pentru a preveni leșinul, sincopele nu sunt de obicei o urgență. Cu toate acestea, dacă leșinul apare brusc și fără un motiv aparent, dacă frecvența episoadelor de leșin crește sau nu există o afecțiune care să explice leșinul, este important să se consulte un medic cât mai curând posibil.
Pentru persoanele care se prezintă la medic cu simptome de leșin, se colectează o istorie medicală detaliată și se efectuează un examen fizic. Pentru a verifica posibilele modificări ale tensiunii arteriale posturale, tensiunea arterială este măsurată în timp ce pacientul este întins, așezat și ridicat în picioare. Acest test poate oferi informații despre dacă sincopele au o cauză pozițională.
Pentru a investiga posibilele cauze ale sincopei, se pot utiliza metode de diagnostic care includ monitorizarea tensiunii arteriale timp de 24 de ore, EKG sau ecocardiografie pentru a evalua funcțiile cardiace, analize de sânge pentru a verifica nivelurile de glucoză sau electroliți. Metodele de imagistică, cum ar fi tomografia computerizată a creierului, pot fi folosite pentru a detecta cauze neurologice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau convulsiile.
Tratamentul leșinului se bazează pe abordarea afecțiunii care stă la baza sincopei. Fără a corecta cauza subiacente, nu este posibilă o remisiune completă a sincopei. Iată câteva dintre metodele utilizate în tratamentul leșinului:
Tratamentul leșinului trebuie adaptat în funcție de afecțiunile pacientului, vârsta și sexul acestuia. Chiar dacă sincopele au aceeași cauză, tratamentul care este benefic pentru un pacient poate să nu fie adecvat pentru altul. Este util ca persoanele cu probleme de leșin să se adreseze unei instituții de sănătate echipate pentru diagnostic și tratament. Este important să nu se neglijeze consultarea unui medic, deoarece leșinul poate fi un simptom al unei afecțiuni grave care poate reprezenta o amenințare vitală. Vă dorim zile sănătoase!
Data ultimei actualizări: 16 noiembrie 2022
Data publicării: 16 noiembrie 2022
6 min
Medicină Nucleară
Medicină Nucleară
Doctorii Secției
Medicină Nucleară
Articole evidențiate
20 septembrie 2023
Cafeaua excesivă și stresul pot cauza tremurat
21 august 2023
Laboratoriu de Somn
500 citit de ori
21 august 2023
Ce Este Afazia, Care Sunt Tipurile, Diagnosticarea și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Ce Este Boala Alzheimer? Simptomele și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Ce Este Bună pentru Durerile de Cap? Cum Se Ameliorează Durerile de Cap?
500 citit de ori
21 august 2023
Demență (Senilitate): Ce Este, Care Sunt Tipurile, Diagnostic și Tratament
500 citit de ori
21 august 2023
Epilepsie: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Epilepsie: Tipuri de Crize, Simptome și Metode de Tratament
500 citit de ori
21 august 2023
Ce este sindromul picioarelor neliniștite? Care sunt simptomele sale?
500 citit de ori
21 august 2023
Ce este meningita, care sunt simptomele, ce o cauzează și cum se poate preveni?
500 citit de ori
21 august 2023
Vaccinul pentru Migrenă: Ce Este, Diagnosticul și Metodele de Tratament
500 citit de ori
21 august 2023
Botox pentru Migrenă: Ce Este, Cum și Pe Ce Zone Se Aplică
500 citit de ori
21 august 2023
Ce Este Scleroza Multiplă (MS)? Simptomele și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Narkolepsie: Ce Este, Simptome, Cauze și Cum se Tratează?
500 citit de ori
21 august 2023
Tulburarea de Spectru Autist: Ce Este, Cum Se Recunoaște?
500 citit de ori
21 august 2023
Parkinson: Ce Este, Simptomele, Diagnostic și Tratament
500 citit de ori
21 august 2023
Boala SMA (Atrofia Musculară Espinală): Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Sindromul Tourette: Ce Este, Simptome, Cauze și Cum Se Tratează?
500 citit de ori
21 august 2023
Insomnie: Ce Este, Cauzele, Simptomele, Tratamentul
500 citit de ori
21 august 2023
Vaccinați-vă împotriva migrenei!
500 citit de ori
20 septembrie 2023
Boala ALS
28 februarie 2024
Postul poate declanșa migrenele
17 aprilie 2024
Ce Este Bun pentru Uitare? Cum Trece Uitarea?
17 mai 2026
Ce Este Actiniul? Tratamentul cu Actiniu-225
24 mai 2026
Ce este lutețiul? Tratamentul cu lutețiu
07 septembrie 2026
Terapia țintită cu radionuclizi Lutetiu-177 și Actiniu-225