Ce este mazohismul? Simptomele și tratamentul mazohismului

Mazohismul este un tipar de comportament și de gândire în care persoana resimte plăcere din suferință, umilire, control sau pedeapsă emoțională ori fizică din partea altcuiva. Poate rămâne limitat la nivelul fanteziei sau poate deveni suficient de intens încât să afecteze relațiile, viața socială și sănătatea mintală a persoanei. Este evaluat clinic în funcție de gradul de control pe care persoana îl are asupra comportamentului, de eventualele prejudicii și de păstrarea cadrului consimțământului.

Mazohismul este un tipar comportamental și psihologic în care persoana resimte plăcere sau confort emoțional din durere, umilire, control sau pedeapsă. Nu este întotdeauna de natură sexuală — poate reflecta nevoi emoționale precum eliberarea de vinovăție sau senzația de siguranță sub autoritatea altcuiva. Poate rămâne la nivel de fantezie sau poate afecta relațiile și sănătatea mintală.

Mazohismul este definit ca un tipar de comportament și de gândire în care persoana are tendința de a resimți plăcere din faptul de a suferi, de a fi disprețuită, controlată sau pedepsită emoțional ori fizic. Această situație poate cuprinde nu doar durerea fizică, ci și rănirea psihologică. Tendințele mazohiste pot rămâne uneori limitate la nivelul fanteziei, iar alteori pot fi suficient de intense încât să afecteze relațiile persoanei, viața socială și sănătatea mintală.

Ce este un mazohist?

„Mazohist” este termenul care descrie o persoană ce stabilește o legătură de plăcere psihologică sau fizică cu suferința sau umilirea. Această plăcere nu are întotdeauna conotație sexuală. La unele persoane, este legată de nevoi emoționale precum eliberarea de sentimentul de vinovăție, trăirea confortului pierderii controlului sau senzația de siguranță sub autoritatea altcuiva. Mazohismul conține uneori o dinamică complexă, provenită din experiențele din copilărie ale persoanei, din modul în care aceasta stabilește relații sau din percepția pe care o are despre sine. Persoana nu evaluează întotdeauna aceste tendințe la nivel conștient. Uneori, aceste tipare de comportament apar ca un mod de relaționare învățat și devenit automat. În evaluarea clinică a mazohismului, criteriile de bază sunt dacă respectivul comportament se află sub controlul persoanei, dacă provoacă prejudicii și dacă este păstrat cadrul consimțământului.

Care sunt simptomele mazohismului?

Simptomele mazohismului se pot manifesta la nivel psihologic, comportamental și emoțional. La unele persoane, simptomele sunt evidente și grupate. La altele, pot apărea indirect, împletite cu relațiile sociale, și într-un mod ascuns. Simptomele nu au aceeași intensitate la fiecare persoană, iar prezența unei tendințe mazohiste nu înseamnă neapărat existența unei afecțiuni.

Simptomele frecvente ale mazohismului sunt următoarele:

• Normalizarea, în relații, a respingerii constante, a țipetelor sau a ignorării
• Resimțirea unui confort emoțional sau a plăcerii atunci când suferă
• Nevoia de a fi pedepsit atunci când se simte vinovat
• Convingerea că nu merită fericirea și căutarea inconștientă a eșecului
• Umilirea creează o senzație de încredere și de apropiere
• Orientarea către comportamente autodistructive (emoționale, fizice sau sociale)
• Incapacitatea de a ieși din relații dăunătoare sau alegerea repetată a aceluiași tip de relație
• Asocierea relațiilor marcate de conflict și dramă cu „pasiunea”

Care sunt tipurile de mazohism?

Mazohismul poate fi clasificat în funcție de baze psihologice și comportamentale diferite. Fiecare tip presupune motivații diferite și oferă indicii importante pentru înțelegerea a ceea ce urmărește persoana să obțină din această experiență.

Tipurile de mazohism sunt enumerate mai jos:

• Mazohism sexual: asocierea durerii sau a umilirii cu plăcerea sexuală
• Mazohism emoțional: legătura dintre umilire, respingere sau ignorare și anumite nevoi emoționale
• Mazohism relațional: alegerea conștientă sau inconștientă a unor relații dăunătoare
• Mazohism pasiv: evitarea sentimentului de responsabilitate prin cedarea completă a controlului către altcineva
• Mazohism axat pe autovătămare: exprimarea durerii psihologice prin durere fizică

De ce apare mazohismul?

Apare prin interacțiunea unor factori psihologici, de mediu, de dezvoltare și, în unele cazuri, biologici. Faptul că, în copilărie, pedeapsa este oferită împreună cu iubirea poate duce, în mintea persoanei, la formarea unei legături între „durere” și „iubire”. Stima de sine scăzută, sentimentul de lipsă de valoare, relațiile traumatizante, neglijarea emoțională și atitudinile parentale critice pot sta la baza comportamentelor mazohiste. Pentru unele persoane, a suferi înseamnă a ceda controlul, iar acest lucru le poate reduce temporar anxietatea. Unele teorii psihodinamice susțin că mazohismul apare atunci când furia reprimată este îndreptată de persoană către propria sa persoană. Procesul de învățare socială este, de asemenea, important. Persoana poate repeta acest model în familie, în relațiile timpurii sau în alegerea partenerului romantic.

La cine apare mazohismul?

Mazohismul nu este specific unei anumite vârste, unui gen sau unui grup socio-economic. Poate apărea la persoane diferite, în legătură cu experiențe de viață diferite.

Persoanele la care tendințele mazohiste apar mai frecvent:

• Cele care au avut experiențe traumatizante în copilărie
• Cele care au crescut în medii excesiv de controlatoare
• Persoanele cu încredere de sine scăzută
• Cele aflate în permanentă căutare a aprobării
• Persoanele cu o anxietate ridicată legată de respingere
• Cele care întâmpină dificultăți în a stabili limite în relații
• Persoanele vulnerabile la manipularea emoțională

Dinamicile relaționale de dependență și tiparele de relație care romantizează durerea alături de afecțiune pot întări aceste tendințe.

Care este tratamentul mazohismului?

Tratamentul mazohismului include procese de psihoterapie ce evaluează motivația persoanei, nivelul de conștientizare și tiparele de comportament. Scopul tratamentului nu este eliminarea completă a tendinței, ci recâștigarea de către persoană a controlului asupra propriilor alegeri. Prin metodele terapiei cognitiv-comportamentale, persoana învață să pună sub semnul întrebării legătura de gândire dintre durere și plăcere. Terapia schemelor cognitive ajută la reorganizarea stilurilor timpurii de a face față dificultăților. În mazohismul apărut în urma unei traume, pot fi preferate abordări precum EMDR. Pe parcursul tratamentului, este important să se dezvolte abilitatea de a stabili limite, să se consolideze sentimentul valorii de sine și să se învețe modele relaționale sănătoase. Tratamentul medicamentos nu este, prin el însuși, o soluție, dar poate fi folosit ca sprijin dacă sunt prezente anxietate, depresie sau gânduri obsesive.

Care este diferența dintre mazohism și sadism?

Mazohismul și sadismul sunt tendințe diferite din punctul de vedere al modului de a resimți plăcere și al rolurilor din cadrul relației.

Mazohismul

• Este legat de tendința de a resimți plăcere din a suferi sau a fi rănit
• Poate prefera ca și controlul să aparțină celeilalte persoane
• Experiențe precum pedeapsa sau umilirea pot deveni surse de plăcere
• Poate apărea tendința de a-și asuma un rol pasiv în relații

Sadismul

• Este legat de tendința de a resimți plăcere din a provoca durere altcuiva sau din exercitarea controlului
• Poate prefera să dețină controlul și să stabilească autoritate
• Pot apărea comportamente care forțează limitele celeilalte persoane
• Poate exista tendința de a-și asuma un rol dominant în relații

Întrebări frecvente despre mazohism

A fi mazohist este o boală?

Nu întotdeauna. Dacă persistă în cadrul consimțământului și fără a afecta calitatea vieții persoanei, este posibil să nu necesite un diagnostic clinic. Dacă ajunge la o dimensiune dăunătoare, poate fi necesar sprijin profesional.

Mazohismul se poate dezvolta ulterior?

Da. Poate apărea în urma unor traume, a unor experiențe relaționale sau a unor tipare de comportament învățate.

Mazohismul este genetic?

Nu există dovezi certe ale unei transmiteri genetice. Însă faptul că unele trăsături de personalitate au o bază genetică poate influența această tendință.

De ce nu poate persoana mazohistă să iasă din relații dăunătoare?

Deoarece legătura dintre durere și iubire poate fi asociată, la nivel inconștient, cu sentimentul de siguranță. Acest ciclu poate fi rezolvat prin terapie.

Mazohismul poate fi tratat complet?

Tiparele de comportament se pot transforma complet. Însă acest proces depinde de persoană, de continuitate și de motivație.

Întrebări frecvente

A fi mazohist este o boală?

Nu întotdeauna. Dacă tendința persistă în cadrul consimțământului și fără a afecta calitatea vieții persoanei, este posibil să nu necesite un diagnostic clinic. Dacă ajunge la o dimensiune dăunătoare, poate fi necesar sprijin profesional.

Mazohismul se poate dezvolta ulterior?

Da, poate apărea în urma unor traume, a unor experiențe relaționale sau a unor tipare de comportament învățate.

Mazohismul este genetic?

Nu există dovezi certe ale unei transmiteri genetice, dar faptul că unele trăsături de personalitate au o bază genetică poate influența această tendință.

De ce nu poate persoana mazohistă să iasă din relații dăunătoare?

Deoarece legătura dintre durere și iubire poate fi asociată, la nivel inconștient, cu sentimentul de siguranță. Acest ciclu poate fi rezolvat prin terapie.

Mazohismul poate fi tratat complet?

Tiparele de comportament se pot transforma complet, însă acest proces depinde de persoană, de continuitate și de motivație.