Ce este Guta? Care sunt simptomele și metodele de tratament?

Guta, cunoscută în istorie și ca boala regilor, este o artrită caracterizată printr-o creștere a acidului uric în sânge. Simptomele gutei se dezvoltă în funcție de acumularea de cristale de acid uric în articulații și de reacția organismului la acestea. Atacurile de gută apar de obicei fără niciun simptom premergător în timpul nopții. Mulți pacienți cu gută se recuperează prin atenția la dietă și stilul de viață, în timp ce altele necesită tratament medical.

Ce este Guta?

Guta este o artrită, adică o formă de inflamație a articulațiilor, care poate afecta pe oricine și este destul de frecventă. Deși este considerată o boală reumatică, poate fi descrisă și ca o boală metabolică. Această boală este caracterizată prin umflături, roșeață și tensiune extremă la nivelul articulațiilor, cauzate de acumularea bruscă de cristale de acid uric. Cel mai frecvent, guta afectează articulația degetului mare de la picior. Atacurile de gută apar de obicei fără avertisment, sub formă de ardere intensă a degetului mare, care poate trezi persoana din somn. Articulația afectată devine caldă, umflată și atât de tensionată încât nu poate suporta greutatea lenjeriei de pat. Simptomele gutei pot dispărea și reapărea. Atacurile recurente de gută pot duce la acumularea permanentă de cristale de acid uric în articulație, formând umflături cunoscute sub numele de "tophi", care pot distorsiona forma articulației.

Ce cauzează Guta?

Guta apare din acumularea de cristale de acid uric în articulații și din inflamația dezvoltată de organism ca răspuns la aceste cristale. Aceste cristale de acid uric cauzează dureri severe în articulații. Cantitatea de acid uric din sânge crește atunci când cristalele de acid uric se dezvoltă. Acidul uric este un produs secundar al metabolismului substanțelor care conțin purine, care se găsesc în mod natural în organism. Purinele sunt de asemenea prezente în carne și produse din carne, precum și în fructe de mare. De asemenea, consumul de băuturi alcoolice, în special berea, și băuturi îndulcite cu fructoză sunt cunoscute pentru creșterea nivelului de acid uric în organism.

În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge și este eliminat prin urină de rinichi. Cu toate acestea, în unele cazuri, fie organismul produce prea mult acid uric, fie eliminarea acidului uric de către rinichi scade. În această situație, acidul uric acumulat dezvoltă cristale ascuțite, asemănătoare cu ace, care se acumulează în articulații sau țesuturi adiacente, cauzând durere, inflamație și umflare.

Care sunt factorii de risc pentru Guta?

Risc crescut de a dezvolta gută apare atunci când nivelurile de acid uric din organism sunt ridicate. Factorii care pot crește cantitatea de acid uric includ:

• Dieta: Consumul excesiv de carne și produse din carne, obiceiul de a bea băuturi îndulcite cu fructoză, cresc nivelurile de acid uric din sânge. De asemenea, consumul de băuturi alcoolice, în special bere, a fost asociat cu o creștere a producției de acid uric.
• Obezitatea: Persoanele supraponderale au o producție crescută de acid uric și o eliminare scăzută a acidului uric prin rinichi.
• Bolile cronice: Unele afecțiuni cresc riscul de gută. Tensiunea arterială necontrolată, diabetul, sindromul metabolic, bolile de inimă și rinichi pot crește riscul de gută.
• Medicamentele: Diureticele de tip thiazid, aspirina în doze mici și medicamentele imunosupresoare utilizate în transplantul de organe pot crește nivelul de acid uric din sânge.
• Istoricul familial: Persoanele cu rude de gradul I sau II care au gută au un risc mai mare de a dezvolta această boală.
• Vârsta și sexul: Guta apare de obicei la bărbați. La femei, nivelul de acid uric din sânge este mai scăzut, dar după menopauză, nivelurile de acid uric la femei ajung la aceleași valori ca la bărbați. De asemenea, guta apare mai devreme la bărbați (de obicei între 30 și 50 de ani), în timp ce la femei guta începe să fie observată după menopauză.
• Traume sau intervenții chirurgicale anterioare: Persoanele care au suferit recent traume sau intervenții chirurgicale au un risc crescut de atacuri de gută.

Care sunt simptomele gutei?

Simptomele gutei apar de obicei brusc și în timpul nopții.

Durere articulară severă Guta afectează de obicei articulația degetului mare de la picior, dar poate afecta și alte articulații, cum ar fi gleznele, coatele, încheieturile mâinilor și degetele. Durerea este de obicei cea mai severă în primele 12 ore ale atacului.

Disconfort articular persistent După primul atac sever de durere, disconfortul poate persista de la câteva zile până la câteva săptămâni. Atacurile recurente durează mai mult și afectează mai multe articulații.

Inflamație și roșeață Articulația afectată prezintă umflături, tensiune și o roșeață intensă din cauza inflamației.

Limitarea mișcării Pe măsură ce guta avansează, capacitatea de mișcare a articulației scade, iar persoanele afectate au dificultăți în utilizarea articulațiilor.

Cum se face dieta în cazul gutei?

Răspunsul la întrebarea „cum să facem față gutei” se află într-o dietă adecvată. Dieta poate preveni dezvoltarea atacurilor de gută și poate reduce severitatea acestora atunci când apar. Caracteristicile dietetice importante sunt:

• Consumarea unei cantități mari de lichide, în special evitând băuturile îndulcite cu fructoză.
• Satisfacerea necesarului de proteine din produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Limitarea consumului de carne, pește și păsări de curte. Consumul în cantități mici poate fi tolerat de persoanele cu gută. De asemenea, este important să se determine care surse sunt mai dăunătoare pentru individ.
• Prevenirea creșterii în greutate și pierderea în greutate prin porții mici. Este important să se evite pierderea rapidă și excesivă în greutate, deoarece aceasta poate crește brusc nivelul de acid uric.

Diagnostic și tratament pentru guta

Diagnosticul gutei se bazează în general pe istoricul medical al pacientului, obiceiurile alimentare, medicamentele utilizate și constatările examenului fizic. În plus, nivelurile ridicate de acid uric și indicatorii de inflamație din sânge pot ajuta la diagnosticare. În cazurile avansate de guta, nivelul de acid uric din sânge poate fi normal în analizele de sânge. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că unele persoane pot avea niveluri ridicate de acid uric fără a dezvolta guta. Metodele radiologice pot fi folosite pentru a arăta semnele de guta în articulații. Deși nu este frecvent utilizată, diagnosticul poate fi confirmat prin prelevarea unui eșantion de fluid din articulație cu ajutorul unei ace de către un medic specialist și observarea cristalelor de acid uric sub microscop. Cristalele de acid uric pot, de asemenea, să se acumuleze în afara articulațiilor, în special în rinichi, formând pietre de acid uric și ducând la deteriorarea funcției renale în stadii avansate.

În timpul atacurilor acute și recente, se pot folosi medicamente pentru durere și antiinflamatoare, uneori incluzând corticosteroizi. După perioada acută, se pot folosi medicamente care reduc formarea acidului uric și cresc eliminarea acestuia prin urină pentru a preveni apariția de noi atacuri.

Mai important decât medicamentele este să se regleze stilul de viață al persoanei pentru a preveni atacurile de gută, menținând nivelul de acid uric scăzut, evitând deshidratarea, pierzând kilogramele în exces și evitând utilizarea încălțămintei care strânge degetele.

Dacă suspectați că aveți guta sau căutați metode de tratament pentru această afecțiune, nu ezitați să contactați un specialist.