Ce este intoxicația alimentară? Simptome și tratament

Intoxicațiile alimentare pot fi descrise pe scurt ca fiind situații care afectează negativ sistemele stomacal și intestinal prin intermediul alimentelor. Substanțele chimice, toxinele naturale din alimente, metalele, pesticidele, plasticul, detergenții, paraziții, bacteriile, mucegaiurile și microorganismele precum drojdiile sunt factori care pot provoca intoxicații alimentare. Deși simptomele intoxicației alimentare pot varia de la o persoană la alta, disconfortul gastric, diareea și vărsăturile sunt adesea simptome comune. Pentru a preveni intoxicațiile alimentare, este important să se respecte condițiile de igienă. Printre măsurile de precauție se numără eliminarea alimentelor mucegăite, curățarea temeinică a ustensilelor de bucătărie și spălarea fructelor și legumelor înainte de consum. Tratamentul pentru persoanele intoxicate variază în funcție de severitatea simptomelor și de factorii care au provocat intoxicația. Tratamentul poate include schimbări de lichide, administrarea de probiotice, antibiotice și medicamente antiparazitare.

Ce cauzează intoxicația alimentară?

Cauzele intoxicației alimentare sunt, în general, legate de trei motive principale. Aceste motive pot fi enumerate ca fiind bacterii, paraziți și viruși care contaminează alimentele. Aceste patogene sunt prezente în aproape toate alimentele consumate de oameni. Totuși, patogenelele din alimente mor în timpul gătitului. Prin urmare, intoxicațiile alimentare apar de obicei din cauza alimentelor consumate crude, deoarece nu au fost supuse procesului de gătire. Este foarte important ca persoana care pregătește alimentele să acorde atenție igienei. Ne-spălarea mâinilor sau a alimentelor care vor fi consumate poate duce la intoxicații alimentare. De asemenea, carnea, ouăle, laptele și produsele lactate sunt adesea alimente contaminate. În anumite cazuri, intoxicația alimentară poate apărea și din cauza organismelor contaminate cu apă. Cauzele intoxicației alimentare pot fi enumerate astfel:

• Bacteriile, virușii, paraziții care colonizează intestinele, veninurile, microorganismele care transportă sau produc toxine pot cauza intoxicația alimentară prin contaminarea alimentelor și băuturilor.
• Cea mai frecventă cauză de intoxicație este Staphylococcus, iar toxina cea mai periculoasă, care poate fi chiar letală, este Botulismul.
• Alimentele lăsate la temperatura camerei pentru perioade lungi pot să se deterioreze. De asemenea, alimentele păstrate în frigider sau congelator pentru perioade lungi pot de asemenea să se deterioreze.
• Nespălarea mâinilor după utilizarea toaletei sau după contactul cu alte surse de contaminare poate duce la contaminarea alimentelor în timpul preparării sau servirii.
• Ustensilele de bucătărie nespălate sau zonele de preparare a alimentelor necurățate pot crea expunere la contaminare.
• Bebelușii, copiii, persoanele vârstnice, gravidele sau persoanele cu sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de a suferi de intoxicații alimentare.
• Alimentele cu risc ridicat care pot provoca intoxicații includ laptele și produsele lactate, alimentele cu cremă, puiul, maioneza, ouăle și produsele cu ou, carnea și fructele de mare care nu sunt păstrate în condiții adecvate după gătire. Exemple de alimente cu risc scăzut includ alimentele uscate și sărate, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și aditivi conservanți.

Cum se recunoaște intoxicația alimentară?

În bolile transmise prin alimente, patogenelele sunt de obicei ingerate pe cale orală și se stabilesc în tractul digestiv, provocând infecție. Intoxicațiile se manifestă printr-o serie de simptome. Nu toate simptomele sunt prezente în fiecare caz și severitatea acestora poate varia în funcție de cauza intoxicației. Intoxicația alimentară se recunoaște prin simptomele prezentate de persoană, de aceea este important să se înțeleagă bine aceste simptome. Simptomele intoxicației alimentare pot include:

• Dureri de cap,
• Febră,
• Disconfort gastric, dureri, greață și crampe,
• Diaree cu sânge și scaune moi,
• Vedere încețoșată sau dublă,
• Pierderea mișcării în membre,
• Probleme cu înghițirea,
• Amorțeală și furnicături pe piele,
• Slăbiciune și oboseală,
• Schimbări în voce,
• Urinări rare sau inexistente,
• Amețeli,
• Vărsături frecvente,
• Dificultăți de respirație,
• Sindromul intestinului iritabil,
• Artrită, umflături și dureri articulare,
• Sete excesivă și uscăciune a gurii,
• Scaune de culoare neagră sau de tip gudronos,
• Durere severă la nivelul rectului,
• Schimbări de gândire și comportament.

Ce este bine pentru intoxicația alimentară? Cum se tratează intoxicația alimentară?

Tratamentul intoxicației alimentare variază în funcție de severitatea simptomelor și de cauza bolii. Tratamentul medicamentos este rar utilizat. Dacă cauza bolii sunt patogene precum bacterii, viruși și paraziți, atunci tratamentele medicamentoase pot fi necesare. Scopul tratamentului pentru intoxicația alimentară este ameliorarea simptomelor existente și prevenirea agravării acestora. Metodele de tratament și aplicațiile care pot fi utile sunt următoarele:

• Odihna abundentă ajută la ameliorarea simptomelor de oboseală cauzate de intoxicația alimentară.
• După apariția simptomelor de intoxicație, este necesar să nu se consume alimente și băuturi timp de câteva ore. Când se reîncepe consumul, ar trebui alese alimente ușoare.
• Printre complicațiile dezvoltate din cauza alimentelor se numără deshidratarea, care trebuie tratată prompt, altfel poate duce la efecte nedorite. Deshidratarea apare din cauza diareei și vărsăturilor. În cazurile severe de deshidratare, este necesar să se administreze lichide intravenos direct în organismul pacientului. Această procedură trebuie efectuată sub supravegherea medicului.
• Antibioticele și medicamentele antiparazitare pot fi prescrise de medici pentru a trata infecțiile cauzate de bacterii și paraziți. De asemenea, anumite grupuri de medicamente pot fi recomandate de specialiști pentru tratarea simptomelor precum greața, vărsăturile și diareea.
• Intoxicațiile alimentare pot perturba echilibrul bacteriilor bune și rele din microbiota intestinală. Probioticele sunt organisme care ajută la menținerea controlului asupra bioticului intestinal. Prin urmare, utilizarea probioticului în caz de intoxicație poate ajuta la restabilirea echilibrului.
• Dieta BRAT (Banane, Orez, Sos de mere, Toast) este benefică în rezolvarea problemelor stomacale. Alimentele ușoare precum bananele și orezul, porțiile mai mici și mesele fără grăsimi pot fi preferate. De asemenea, ceaiurile din plante, care fac parte din medicina tradițională, pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor.

Cum se previne intoxicația alimentară?

Alimentele devin contaminate atunci când intră în contact cu microorganisme și devin un risc potențial pentru sănătate. Prin urmare, fiecare pas al procesului, de la achiziționarea alimentelor până la prepararea acestora, trebuie să fie realizat în condiții de igienă. Măsurile de prevenire a intoxicației alimentare nu sunt luate doar de consumator. Persoanele care recoltează, procesează și pregătesc alimentele trebuie să fie atente la fiecare etapă a procesului. Măsurile de prevenire a intoxicației alimentare pot fi enumerate astfel:

• Cumpărați alimente care sunt întregi, neafectate și neperisabile.
• Verificați datele de expirare ale produselor achiziționate.
• Evitați consumul de alimente, în special cele mucegăite, care pot cauza boli.
• Fructele și legumele consumate crude, fructele uscate, peștele și ouăle trebuie spălate bine înainte de a fi consumate sau gătite.
• Alegeți ouăle care sunt întregi. Nu cumpărați ouă crăpate, sparte sau murdare și verificați data de expirare de pe ambalaj.
• Carnea tocată și organele trebuie consumate proaspete și nu trebuie păstrate mult timp. Dacă nu se consumă, carnea poate fi păstrată în congelator timp de o săptămână și în congelator timp de 3-4 luni.
• Respectați condițiile de depozitare ale alimentelor. Laptele, smântâna, produsele lactate, fructele de mare, preparatele din carne, cârnații, șunca, ouăle și altele similare trebuie păstrate sub 5°C.
• Preveniți creșterea patogenilor în ustensilele de bucătărie utilizate pentru preparare, depozitare și servire. Nu folosiți farfurii și pahare crăpate sau zgâriate.
• Alimentele congelate nu trebuie recongelate după decongelare.
• În timpul gătitului, microorganismele de pe exteriorul alimentelor sunt de obicei distruse complet, dar microorganismele din interiorul acestora nu sunt distruse dacă nu sunt gătite bine. Prin urmare, bucățile mari de carne trebuie gătite bine.
• Separate trebuie păstrate alimentele crude și cele gătite.
• Nu cumpărați alimente vândute la vrac.
• Mâncărurile trebuie pregătite în cantități care vor fi consumate și proaspete.
• Utilizați coșuri de gunoi cu capac.
• Curățați interiorul frigiderului la intervale regulate.

Cum ar trebui să ne hrănim după intoxicația alimentară?

După intoxicația alimentară, este recomandat să se acorde stomacului timp pentru a se odihni înainte de a începe consumul de alimente și băuturi. După câteva ore, se poate începe cu băuturi ușoare care nu irită stomacul. Apa, înghețata și băuturile cu puțin zahăr pot fi consumate pentru a satisface nevoia de energie. Când persoana se simte pregătită să mănânce, poate începe cu porții mici și alimente ușoare. Alimentele și băuturile recomandate includ biscuiți sărați, toast, banane, orez, fulgi de ovăz, cartofi simpli, legume fierte, supă de pui, supă de carne și alimente cu conținut scăzut de grăsimi. Pe măsură ce persoana se simte mai bine, poate reveni treptat la dieta obișnuită.

Intoxicațiile alimentare sunt încă o problemă de sănătate frecventă. Persoanele cu sistem imunitar slăbit, în special, pot fi afectate într-o măsură mai gravă de expunerea la patogene în alimente. Dacă dumneavoastră sau cei dragi aveți simptome de intoxicație alimentară, este recomandat să consultați un medic.