Ce este mastita? Care sunt simptomele mastitei?

Mastita este o problemă de sănătate care apare de obicei în perioada alăptării și provoacă inflamarea țesutului mamar. Se poate dezvolta atât ca urmare a unei infecții, cât și în urma blocării canalelor de lapte. Se manifestă prin simptome precum roșeață, sensibilitate, durere și febră la nivelul pielii sânului. Această afecțiune nu doar că provoacă disconfort fizic, ci poate îngreuna și alăptarea. Mastita, întâlnită în special în primele săptămâni de după naștere, poate duce la complicații precum formarea unui abces, dacă nu este tratată la timp. Mastita este o afecțiune frecventă, care se poate dezvolta la orice femeie care alăptează. Totuși, poate fi ținută rapid sub control printr-o îngrijire corectă și, atunci când este necesar, prin sprijin medical. Recunoașterea simptomelor și intervenția fără întârziere sunt foarte importante atât pentru sănătatea mamei, cât și a bebelușului.

Mastita este o inflamație a țesutului mamar, apărută cel mai frecvent în perioada alăptării, cauzată de blocarea canalelor de lapte sau de o infecție bacteriană. Provoacă roșeață, sensibilitate, durere și febră la nivelul sânului. Se tratează prin golirea regulată a sânului, comprese și, dacă este necesar, antibiotice sigure în timpul alăptării.

Ce este mastita?

Mastita este o afecțiune dureroasă, caracterizată prin inflamarea țesutului mamar, întâlnită de obicei în perioada alăptării. Apare cel mai frecvent în primele câteva săptămâni de după naștere și se poate dezvolta din cauza blocării canalelor de lapte sau a unei infecții bacteriene.

Mastita, care se manifestă prin roșeață, creșterea temperaturii locale și sensibilitate la nivelul pielii sânului, poate evolua și cu simptome sistemice. Oboseala, febra și starea generală de slăbiciune pot însoți acest tablou.

Deși este întâlnită la femeile care alăptează, poate apărea, rareori, și la persoane care nu alăptează sau la bărbați. Mastita de cauză infecțioasă necesită tratament; totuși, dacă este diagnosticată precoce, poate fi ținută rapid sub control prin metode aplicate acasă.

Care sunt simptomele mastitei?

Mastita se poate manifesta atât prin simptome locale, cât și sistemice. Simptomele apar, de obicei, brusc și se pot agrava în timp. În mastitele de cauză infecțioasă, semnelor de inflamație li se adaugă acuze generale, precum febra și starea de slăbiciune. Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente simptome ale mastitei:

• Sensibilitate și durere la nivelul țesutului mamar
• Roșeață și creșterea temperaturii la nivelul pielii sânului
• Senzație de umflare sau induraţie
• Intensificarea durerii în timpul alăptării
• Febră ridicată (38 °C sau mai mult)
• Frisoane și stare de slăbiciune
• Durere de cap și oboseală
• Secreție purulentă sau sangvinolentă la nivelul mamelonului (în cazurile avansate)

Atunci când apar aceste simptome, este important să se consulte fără întârziere un medic. Dacă tratamentul este amânat, mastita se poate transforma într-un abces, fiind posibil să fie necesară o intervenție chirurgicală.

De ce apare mastita?

Cea mai frecventă cauză a apariției mastitei este blocarea canalelor de lapte. Atunci când laptele se acumulează în sân, presiunea crește, iar această situație poate declanșa un răspuns inflamator la nivelul țesuturilor. În special poziția incorectă de alăptare a bebelușului, golirea incompletă a sânului sau intervalele prea lungi dintre alăptări pot duce la acumularea laptelui.

Pe lângă aceasta, fisurile apărute la nivelul mamelonului facilitează pătrunderea microorganismelor în țesuturile interne. Bacterii precum Staphylococcus aureus pot pătrunde prin aceste zone și pot provoca infecția. Utilizarea unui sutien strâmt, întreruperea bruscă a alăptării sau golirea incorectă, manuală, a laptelui matern se numără, de asemenea, printre factorii care declanșează mastita.

Persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot avea o predispoziție mai mare la infecție. Mastita afectează, de obicei, un singur sân, însă poate apărea, rareori, și la ambii sâni simultan.

Care sunt factorii de risc pentru mastită?

Riscul de apariție a mastitei poate crește din cauza anumitor factori individuali și de mediu. În special unele obiceiuri de care trebuie ținut cont în perioada alăptării pot declanșa această afecțiune. Iată factorii frecvenți care cresc riscul de mastită:

• Tehnica de alăptare necorespunzătoare: dacă bebelușul nu prinde corect sânul, golirea laptelui devine dificilă.
• Golirea incompletă a canalelor de lapte: dacă sânii nu sunt goliți în mod regulat, se poate acumula lapte, ceea ce provoacă inflamație.
• Apariția fisurilor sau rănilor la nivelul mamelonului: microorganismele pot pătrunde prin aceste zone și pot declanșa infecția.
• Antecedente de mastită: există riscul de reapariție.
• Stresul intens și lipsa somnului: slăbesc sistemul imunitar și cresc predispoziția la infecție.
• Sutienul strâmt sau presiunea asupra zonei sânului: pot împiedica fluxul de lapte.

Luarea unor măsuri preventive, ținând cont de acești factori, poate reduce riscul de apariție a mastitei.

Care sunt complicațiile mastitei?

În cazurile de mastită netratată sau tratată cu întârziere pot apărea unele complicații grave. Una dintre cele mai frecvente probleme este formarea unui abces la nivelul sânului. Pe măsură ce mastita avansează, zona inflamată se poate transforma într-o structură încapsulată, plină cu puroi. În acest caz, tratamentul cu antibiotice poate să nu fie suficient și poate fi necesar drenajul chirurgical.

De asemenea, episoadele recurente de mastită pot provoca leziuni permanente ale țesutului mamar și pot duce la scăderea producției de lapte. În cazurile avansate, creșterea stresului legat de alăptare poate afecta negativ sănătatea psihică a mamei.

Fisurile cronice ale mamelonului și modificările permanente de culoare a pielii pot fi, de asemenea, considerate complicații. Deși rar, la persoanele cu sistemul imunitar suprimat există riscul ca infecția să se răspândească în sânge și să evolueze într-un tablou sistemic. Din acest motiv, mastita nu trebuie subestimată, iar sprijinul medical trebuie solicitat de îndată ce apar simptomele.

Cum se pune diagnosticul de mastită?

Diagnosticul de mastită se stabilește prin ascultarea acuzelor pacientei și examen fizic. Simptome precum roșeața, creșterea temperaturii, sensibilitatea și umflarea pielii sânului sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru diagnostic. Medicul evaluează, de asemenea, semne precum senzația de masă la nivelul sânului, mărirea ganglionilor limfatici și eventuala secreție.

În unele cazuri, în special atunci când febra este ridicată sau se suspectează progresia infecției, pot fi efectuate analize de sânge. Aceste teste pot arăta o creștere a markerilor de inflamație, precum proteina C reactivă (CRP) și leucocitele.

Dacă se suspectează prezența unui abces la nivelul sânului, poate fi necesară vizualizarea zonei inflamate prin ecografie. Ecografia este o metodă eficientă pentru identificarea acumulării de lichid și a formării abcesului. În cazuri rare, în special la femeile care nu alăptează, se poate recurge la metode imagistice avansate, pentru a exclude alte posibilități, precum cancerul de sân.

Cum trece mastita?

Scopul tratamentului mastitei este atât controlul inflamației, cât și ameliorarea simptomelor. În cazurile depistate în stadiu incipient, ameliorarea poate fi obținută prin golirea regulată a sânului și metode aplicabile acasă, precum comprese calde-reci. Continuarea alăptării accelerează procesul de vindecare, prin creșterea fluxului de lapte.

În prezența unei infecții bacteriene, medicul inițiază tratamentul cu antibiotice. Antibioticele preferate cel mai frecvent sunt medicamentele care pot fi utilizate în siguranță în perioada alăptării. Pentru controlul durerii și al febrei pot fi recomandate și medicamente de sprijin, precum paracetamolul sau ibuprofenul.

Dacă este vorba despre mastită în stadiu avansat sau despre formarea unui abces, poate fi necesar drenajul chirurgical. În acest caz, procesul de tratament se poate prelungi, iar monitorizarea clinică devine obligatorie. Pe parcursul tratamentului, odihna, consumul abundent de lichide și respectarea regulilor de igienă susțin vindecarea.

Ce trebuie făcut pentru a preveni apariția mastitei?

Cea mai eficientă modalitate de a preveni apariția mastitei este aplicarea corectă și regulată a obiceiurilor de alăptare. Este important ca bebelușul să prindă corect sânul, ca ambii sâni să fie goliți în mod egal și ca sânii să fie verificați după alăptare. Deoarece acumularea de lapte pregătește terenul pentru mastită, în cazul întreruperii prelungite a alăptării sau al blocării scurgerii laptelui, acesta trebuie golit manual sau cu ajutorul pompei de sân.

Pentru a preveni apariția fisurilor la nivelul mamelonului, acesta nu trebuie lăsat umed, iar zona trebuie uscată delicat după alăptare. Deoarece un sutien strâmt poate îngreuna fluxul de lapte, se recomandă modele confortabile și cu susținere adecvată. De asemenea, odihna suficientă a mamei, un consum adecvat de lichide și reducerea stresului susțin sistemul imunitar. Respectarea regulilor de igienă este, de asemenea, un pas important în reducerea riscului de infecție.

Ce medic trebuie consultat în cazul mastitei?

Pacientele cu simptome de mastită trebuie să se adreseze, în primul rând, unui medic ginecolog. În cazurile de mastită apărute în perioada alăptării, medicul ginecolog evaluează atât țesutul mamar, cât și inițiază procesul de tratament. Dacă este necesar, pacientele sunt îndrumate către secția de chirurgie generală; această evaluare este importantă în special atunci când există suspiciunea unui abces.

În unele centre medicale, consultanții în lactație pot oferi, de asemenea, sprijin în gestionarea mastitei. Ajutorul acestor specialiști poate fi solicitat pentru corectarea pozițiilor de alăptare și pentru golirea eficientă a sânului. Evitarea întârzierii diagnosticului și tratamentului joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor.

În câte zile trece mastita?

Atunci când tratamentul mastitei este început devreme, majoritatea cazurilor se ameliorează semnificativ în 2 până la 5 zile. În primele 24-48 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotice, febra începe să scadă, durerea se reduce, iar tabloul general se ameliorează. Totuși, pentru finalizarea tratamentului și eliminarea completă a infecției, medicamentele prescrise trebuie administrate integral, pe toată durata indicată.

În cazurile în care se dezvoltă un abces sau care sunt depistate cu întârziere, timpul de vindecare se poate prelungi. În această situație pot fi necesare monitorizare și tratament de susținere timp de 7-10 zile. De asemenea, vindecarea poate fi întârziată și la pacientele care nu pot continua alăptarea sau nu pot goli suficient sânul.

Chiar dacă nu mai persistă niciun simptom după tratament, trebuie acordată atenție obiceiurilor de alăptare, iar controalele nu trebuie neglijate, din cauza riscului de reapariție.

Se poate alăpta din sânul afectat de mastită?

Da, chiar și atunci când apare mastita, se recomandă, de obicei, continuarea alăptării din sânul afectat. Alăptarea asigură atât golirea canalelor de lapte, cât și previne progresia inflamației. Deoarece acumularea de lapte poate intensifica severitatea mastitei, golirea regulată a sânului este foarte importantă.

Antibioticele administrate în mastita bacteriană sunt, în cea mai mare parte, medicamente care pot fi folosite în siguranță în perioada alăptării, iar cantitatea care trece în laptele matern este la un nivel inofensiv. Totuși, dacă există secreție purulentă la nivelul mamelonului, puroi provenit de la un abces sau durere severă, alăptarea poate fi întreruptă temporar, sub controlul medicului, sau laptele poate fi golit prin extragere.

Dacă se resimte durere în timpul alăptării, aplicarea unei comprese calde în prealabil și găsirea poziției corecte pot aduce alinare. În tratamentul mastitei, gestionarea corectă a procesului, mai degrabă decât întreruperea alăptării, este mai benefică atât pentru sănătatea mamei, cât și a bebelușului.

Întrebări frecvente

Ce este mastita?

Mastita este o inflamație dureroasă a țesutului mamar, întâlnită de obicei în perioada alăptării, cauzată de blocarea canalelor de lapte sau de o infecție bacteriană. Se manifestă prin roșeață, sensibilitate, durere și febră.

Care sunt cauzele mastitei?

Cea mai frecventă cauză este blocarea canalelor de lapte, adesea din cauza unei poziții incorecte de alăptare, a golirii incomplete a sânului sau a intervalelor lungi dintre alăptări. Fisurile de la nivelul mamelonului pot facilita, de asemenea, o infecție bacteriană.

Se poate continua alăptarea din sânul afectat de mastită?

Da, în general se recomandă continuarea alăptării, deoarece aceasta ajută la golirea sânului și previne agravarea inflamației. Alăptarea este întreruptă doar în situații speciale, sub controlul medicului, de exemplu în prezența puroiului sau a durerii severe.

În câte zile trece mastita?

Cu un tratament început devreme, majoritatea cazurilor se ameliorează în 2-5 zile, febra scăzând în primele 24-48 de ore de la începerea antibioticelor. În cazurile cu abces, vindecarea poate dura 7-10 zile sau mai mult.

Ce medic trebuie consultat în cazul mastitei?

Pacientele trebuie să se adreseze, în primul rând, unui medic ginecolog, care evaluează țesutul mamar și inițiază tratamentul. Dacă se suspectează un abces, poate fi necesară îndrumarea către chirurgia generală; consultanții în lactație pot oferi, de asemenea, sprijin suplimentar.