20 august 2023
11 recomandări pentru un somn sănătos la copiii cu vârsta între 0 și 3 ani
Cuprins
Crusta de lapte este o afecțiune cutanată frecventă la bebeluși, caracterizată prin plăci gălbui, grase și cu aspect cojit, care pot apărea pe scalp, sprâncene, în jurul urechilor sau în alte zone de pliu ale corpului. Apare de obicei în primele luni de viață și, deși îngrijorează adesea părinții, este în general inofensivă, nedureroasă și fără mâncărime. Crusta de lapte apare din cauza reînnoirii mai rapide decât normal a stratului superior al pielii, însoțită de formarea unui strat gras. Deoarece sistemul imunitar și bariera cutanată a bebelușilor nu sunt încă pe deplin dezvoltate, aceștia sunt mai predispuși la astfel de afecțiuni.
Crusta de lapte (dermatita seboreică infantilă) este o afecțiune cutanată frecventă la bebeluși, cu plăci gălbui, grase și cojite pe scalp, sprâncene sau în spatele urechilor. Apare din cauza hormonilor materni și a producției excesive de sebum, fiind de obicei nedureroasă. Trece de la sine în câteva săptămâni sau luni, iar curățarea blândă cu ulei și șampon adecvat grăbește vindecarea.
Crusta de lapte, denumită medical dermatită seboreică infantilă, este o problemă a pielii care apare pe scalpul bebelușilor sub formă de cruste, descuamare și plăci gălbui, grase. Se deosebește de alte afecțiuni ale pielii prin faptul că, de regulă, nu provoacă mâncărime și nu creează neliniște bebelușului. Apare cel mai frecvent pe scalp, dar poate să se dezvolte și pe frunte, în jurul nasului, pe sprâncene, în spatele urechilor sau chiar în zonele grase ale pielii, precum pieptul și axilele. Crusta de lapte poate fi confundată cu eczema sau cu reacțiile alergice cutanate. Totuși, în general, roșeața și mâncărimea intensă nu sunt caracteristici predominante. Mulți părinți încearcă, la prima vedere, să îndepărteze crustele, însă acest lucru poate irita pielea. Deși crusta de lapte este, de cele mai multe ori, o afecțiune trecătoare, la unii bebeluși poate persista mai mult timp și poate reapărea în funcție de obiceiurile de îngrijire.
Deși cauza exactă a apariției crustei de lapte nu este pe deplin cunoscută, se consideră că mai mulți factori acționează împreună. Hormonii transmiși de la mamă în perioada de sugar stimulează temporar glandele sebacee, iar pielea începe să producă mai mult sebum. Acest exces de sebum se combină cu celulele din stratul superior al pielii și se poate transforma în plăci cojite. De asemenea, ciupercile de tip drojdie numite Malassezia, prezente în mod normal pe suprafața pielii fără a produce daune, se pot înmulți mai rapid într-un mediu gras și pot declanșa inflamația. Deoarece bariera cutanată a bebelușilor nu este încă dezvoltată, aceștia sunt mai sensibili la factorii externi. Elemente precum mediul foarte cald, spălatul frecvent, săpunurile cu conținut chimic, clătirea insuficientă sau purtarea permanentă a unei căciulițe pot favoriza apariția crustei de lapte. Predispoziția genetică poate fi, de asemenea, asociată cu formele intense și recurente observate la unii bebeluși.
La majoritatea bebelușilor, crusta de lapte se poate ameliora de la sine în câteva săptămâni sau câteva luni. Totuși, curățarea corectă, hidratarea și observarea atentă pot accelera acest proces. În cazurile rare, recurente, cu semne de infecție sau extinse, poate fi necesar un tratament medical, iar controlul de specialitate devine important. De cele mai multe ori, afecțiunea este observată prin semne vizuale, iar bebelușul nu resimte, în general, disconfort.
Simptomele crustei de lapte sunt următoarele:
Diagnosticul de crustă de lapte este pus, de cele mai multe ori, printr-un examen vizual efectuat de medicul dermatolog. Se evaluează aspectul crustelor și starea generală a bebelușului.
Aspectele luate în considerare în procesul de diagnostic sunt:
În situațiile necesare, pot fi realizate evaluări suplimentare sau investigații avansate.
Atunci când este realizată corect, curățarea crustei de lapte reduce iritația și susține procesul de vindecare. Procedura trebuie să fie delicată, iar pielea nu trebuie forțată. Recomandările pentru curățarea crustei de lapte pot fi următoarele:
Crusta de lapte se vindecă, de regulă, de la sine. Totuși, obiceiurile de îngrijire grăbesc vindecarea. În cazurile ușoare, înmuierea cu uleiuri și utilizarea unui șampon adecvat pot fi suficiente. La recomandarea medicului, cremele pot fi folosite pentru o perioadă scurtă, în cazul crustei de lapte care nu trece. În cazurile severe, asociate cu ciuperci, poate fi aplicat un tratament antimicotic. Scopul tratamentului este de a controla formarea crustelor și de a reduce reapariția lor. La mulți bebeluși, crusta de lapte se reduce în câteva săptămâni, dar uneori poate dura luni de zile. Deși nu este permanentă, la copiii cu predispoziție alergică poate fi asociată cu eczema și poate reapărea.
Deși, de regulă, este o afecțiune care poate fi urmărită acasă, există situații care indică necesitatea unei evaluări de specialitate. Dacă crustele au aspect roșu și inflamat, dacă apare miros neplăcut sau secreție gălbuie, poate exista suspiciune de infecție. Trebuie să vă adresați medicului dacă afecțiunea s-a extins spre zonele exterioare ale feței, dacă bebelușul este neliniștit din cauza mâncărimii sau dacă apar sângerări. Dacă, în ciuda metodelor de îngrijire aplicate acasă, nu apare nicio ameliorare sau afecțiunea reapare constant, trebuie investigată o eventuală problemă alergică sau dermatologică de fond.
După ce trece crusta de lapte, îngrijirea corectă a pielii reduce riscul de reapariție. O îngrijire blândă și regulată ajută la protejarea barierei cutanate.
Aspectele de care trebuie ținut cont sunt:
Dacă simptomele reapar, se recomandă consultarea unui medic.
Crusta de lapte este, în general, inofensivă. Totuși, dacă nu este curățată, crustele se pot îngroșa și pot împiedica pielea să respire. Această situație poate menține zona umedă și caldă, pregătind terenul pentru infecții fungice sau bacteriene. Cruste groase pot bloca foliculii de păr, dând impresia de cădere a părului, însă acest lucru este de obicei trecător. Dacă apare mâncărimea, bebelușul poate irita pielea cu unghiile, ceea ce poate duce la infecții secundare. Aceste riscuri pot fi reduse la minimum printr-o îngrijire regulată și adecvată.
Da; la majoritatea bebelușilor, crusta de lapte este trecătoare și dispare de la sine în câteva săptămâni sau luni. Un proces de îngrijire corect grăbește vindecarea.
Crustele intense pot provoca o cădere temporară a părului. Totuși, odată cu tratamentul, părul crește de obicei la loc.
Nu. Crusta de lapte nu este contagioasă și nu se transmite prin contact la alți bebeluși.
Poate ajuta la înmuierea crustelor. După aplicare, este necesară o clătire bună în timpul băii.
La unii bebeluși, crusta de lapte poate fi asociată cu eczema. Dacă roșeața și mâncărimea sunt foarte accentuate, este necesară o evaluare medicală.
Da; la majoritatea bebelușilor, crusta de lapte este trecătoare și dispare de la sine în câteva săptămâni sau luni. Un proces de îngrijire corect grăbește vindecarea.
Crustele intense pot provoca o cădere temporară a părului, dar odată cu tratamentul, părul crește de obicei la loc.
Nu. Crusta de lapte nu este contagioasă și nu se transmite prin contact la alți bebeluși.
Da, poate ajuta la înmuierea crustelor. După aplicare, este necesară o clătire bună în timpul băii, pentru a îndepărta complet uleiul.
La unii bebeluși, crusta de lapte poate fi asociată cu eczema. Dacă roșeața și mâncărimea sunt foarte accentuate, este necesară o evaluare medicală.
Centrul Medical Anadolu
Comitetul de Publicații
Ați găsit acest conținut util?
Mulțumim pentru feedback!
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică
Sănătate și Boală Pediatrică