Moduri de a proteja copiii de infecții

Odată cu venirea sezonului rece, este posibil să se reducă infecțiile care cresc și se răspândesc în mod special între copii în școli, prin măsuri de protecție luate atât de școli, cât și de părinți. În prezent, cele mai frecvente infecții sunt cauzate de viruși precum Influenza, Covid-19, rinovirus, parainfluenza și RSV, precum și de bacteria Streptococcus (beta). Dr. Ayşe Sokullu, specialist în sănătatea și bolile copiilor la Anadolu Sağlık Merkezi, a explicat că „Cel mai ideal măsură pentru copiii care au contactat o infecție este să rămână acasă și să nu meargă la școală, pentru a nu răspândi infecția altor copii.” Dr. Ayşe Sokullu a detaliat metodele de protejare a copiilor de infecții..

Atunci când copiii sunt alături de noi, este mult mai ușor să luăm măsuri de prevenire a infecțiilor. Totuși, în școli, unde contactul cu mulți alți copii este inevitabil și intervenția este limitată, situația devine mai complicată. În special, la copiii de grădiniță, înțelegerea igienei personale nu este complet dezvoltată, făcând mai ușor răspândirea bolilor.

Printre virușii care circulă frecvent în școli și grădinițe se numără virusul Parainfluenza, care afectează zonele din apropierea corzilor vocale și poate cauza o tuse asemănătoare cu lătratul câinelui. Influenza (gripa sezonieră) se manifestă prin febră mare, dureri musculare intense și slăbiciune. Rinovirusul afectează în principal nasul, provocând dureri de cap, congestie nazală și tuse. Covid-19 poate prezenta simptome asemănătoare cu gripa.

De asemenea, infecțiile transmise prin aer, cum ar fi rujeola, rubeola, mononucleoza infecțioasă (cunoscută și sub numele de „boala sărutului”), parvovirusul (boala a cincea) și varicela pot cauza erupții cutanate în diferite zone ale corpului. Rujeola și varicela pot fi urmate de infecții secundare, cum ar fi pneumonia.

Infecțiile virale care afectează sistemul gastrointestinal pot provoca pierderi de lichide prin diaree, febră și vărsături. Infecțiile bacteriene ale intestinului pot face ca scaunul să fie mai dens, cu sânge sau mucus. Febra și vărsăturile sunt similare.

Importanța igienei

Obiceiurile alimentare ale copiilor, comportamentul și atitudinile în timpul bolii și măsurile preventive luate înainte de a se îmbolnăvi sunt esențiale. Deși părinții nu pot supraveghea copiii în permanență la școală, nu ar trebui să renunțe la control. În primul rând, trebuie stabilite și exemplificate comportamentele igienice acasă. Spălarea frecventă a mâinilor este cel mai important pas în prevenirea infecțiilor. Chiar și simpla observație a părinților care își spală frecvent mâinile poate fi o lecție valoroasă pentru copii. Atunci când copiii sunt întrebați despre ce s-a întâmplat la școală, este aproape imposibil să obții răspunsuri clare. Prin urmare, întrebările indirecte pot fi utile: de exemplu, în loc de „Îți speli mâinile?”, întrebările pot fi „Cum miroase săpunul de la școală?” sau „Cum îl cheamă pe doamna care curăță clasa?”. Aceste întrebări pot ajuta la verificarea igienei atât a copilului, cât și a școlii.

Copiii bolnavi ar trebui să se odihnească acasă

În școlile aglomerate, unde accesul la toaletă și apă este dificil, riscul de infecție este mai mare. Infecțiile se transmit cel mai adesea prin contactul cu mâinile. Virusurile gripale, în special, pot supraviețui până la 24 de ore pe obiecte de plastic sau lemn cu care copiii intră în contact la școală. Virusurile care se răspândesc prin picături de salivă, cum ar fi cele cauzate de tuse și strănut, sunt mai frecvente. Prin urmare, în zonele aglomerate, copiii sunt mai expuși la inhalarea acestor particule. Ventilarea frecventă a sălilor de clasă este la fel de importantă ca și igiena mâinilor și a mediului.

Cel mai ideal este ca copiii care au contactat o infecție să rămână acasă și să nu meargă la școală pentru a evita răspândirea infecției altor copii. De asemenea, este important ca, în sezonul rece, copiii să evite să se sărute sau să se îmbrățișeze cu colegii bolnavi și să nu folosească materialele utilizate de aceștia. În general, infecțiile de căi respiratorii superioare se pot trata fără medicamente în aproximativ o săptămână cu odihnă, hidratare și suport nutrițional. Totuși, dacă sunt probleme cu scăderea febrei, suportul nutrițional, dacă apar vărsături și există antecedente de convulsii în familie, tratamentul acasă poate fi dificil. În aceste cazuri, tratamentul într-un centru medical echipat este recomandat.

Protejarea excesivă a copiilor nu este recomandată

Sensibilitatea copiilor la microorganismele care cauzează infecții poate varia în funcție de comportamentul părinților. Atitudinile excesiv protectoare, cum ar fi împiedicarea copiilor să se joace în parc, pe stradă sau în grădină, împiedică expunerea lor la microorganismele naturale, ceea ce poate duce la un răspuns imun mai slab și la infecții mai severe. Copiii care cresc într-un mediu steril, fără expunere la microorganisme, pot fi nepregătiți atunci când intră în colectivitate. De obicei, al doilea copil, care a fost expus la boli prin intermediul fratelui sau surorii mai mari, are o imunitate mai bună în școală. Pe de altă parte, primul copil, care intră în contact pentru prima dată cu un mediu aglomerat, poate fi mai predispus la infecții.

Antibioticele nu sunt necesare pentru toate infecțiile

Exercițiile fizice sunt extrem de importante pentru întărirea sistemului imunitar împotriva infecțiilor. Este esențial ca copiii să fie expuși în mod regulat la aer liber și să facă mișcare zilnic, chiar și o plimbare de 30 de minute, și să participe la activități sportive regulate, dacă este posibil. Aceste activități au un impact pozitiv asupra sistemului imunitar, dezvoltării sociale și psihologice.

Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor căilor respiratorii superioare la copii sunt virusurile. Tratamentul infecțiilor virale include hidratarea, reducerea activității fizice pentru odihnă și o alimentație adecvată. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor. Pandemia de Covid a demonstrat că infecțiile virale care provoacă febră de 40°C pot fi tratate fără medicamente.

Pe de altă parte, infecțiile bacteriene ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi infecțiile cu streptococ de grup A, cunoscute sub numele de „Beta-hemolitic Streptococcus”, trebuie tratate cu antibiotice.

Dacă sistemul imunitar al copilului este slăbit, pot apărea infecții bacteriene secundare, cum ar fi sinuzita, otita medie, pneumonia și bronșita. Acestea sunt cauzate de microorganisme oportuniste care pot provoca infecții. În aceste cazuri, antibioticele sunt necesare.

În cazul infecțiilor virale, sistemul imunitar al copilului luptă împotriva virusului. Unele copii pot învinge infecția în 1-2 zile, în timp ce altele pot dura până la 10 zile. Nu există dovezi științifice că sistemul imunitar mai puternic sau mai slab afectează durata bolii. Aproape toți copiii, în special cei sub 5-6 ani, au șansa de a avea cel puțin o infecție sau febră. Totuși, copiii care suferă frecvent de amigdalită, bronșită recurentă, pneumonie, diaree repetată, osteomielită, abces profund sau meningită ar putea necesita teste pentru evaluarea sistemului imunitar.

RECOMANDĂRI ALIMENTARE PENTRU PREVENIREA INFECȚIILOR

Pentru întărirea sistemului imunitar al copiilor în perioada școlară:

• Începe ziua cu un mic dejun echilibrat care să includă carbohidrați, proteine și grăsimi. Exemplele pot fi ouă, iaurt cu fructe, amestecuri de cereale sau prăjituri de casă cu fructe. Adăugarea de miere sau melasă poate îmbunătăți aportul caloric zilnic.
• În sezonul rece, consumul de fructe bogate în fibre, cum ar fi perele, citrice bogate în vitamina C și legume verzi (spanac, mangold, broccoli, pătrunjel) este recomandat.
• Este important să includă produse lactate, cum ar fi brânză, lapte sau iaurt. Pentru copiii care nu sunt alergici la laptele de vacă, un pahar de lapte pe zi este benefic. Evitați consumul de lapte/iaurt cu alimente bogate în fier, deoarece laptele poate reduce valoarea de fier a acestora.
• Alegeți cereale fără zahăr.
• Adăugați plante utile, cum ar fi menta, în preparatele gătite.
• Evitați alimentele procesate și dulciurile. (Evitați expunerea copiilor la reclame pentru junk food.)
• În timpul iernii, suplimentarea cu vitamina D sub supravegherea unui medic este recomandată.
• Consumați alimente bogate în Omega 3, cum ar fi peștele, de două ori pe săptămână. Nu este necesar să luați suplimente de Omega 3 în perioada de iarnă, dar în perioade speciale, cum ar fi examenele sau alte situații stresante, suplimentele de ulei de pește pot fi utile.
• Consumați fructe uscate și nuci.