21 august 2023
Ce Este Microbiota?
Cuprins
Hernia hiatală (hernia gastrică) apare atunci când țesutul stomacului alunecă prin orificiul diafragmei (hiatusul) către esofag, ajungând în cavitatea toracică. În mod normal, stomacul se află în cavitatea abdominală, iar joncțiunea sa cu esofagul este menținută ferm de către diafragmă. Totuși, în anumite situații, acest orificiu se lărgește sau mușchii care mențin stomacul în poziția sa se slăbesc, iar stomacul își schimbă poziția către cavitatea toracică. Atunci când este mică, hernia hiatală nu produce, de obicei, simptome, dar atunci când ajunge la dimensiuni mai mari poate provoca simptome precum reflux, arsuri la stomac, dificultăți la înghițire și dureri în piept.
Hernia hiatală apare când o parte a stomacului alunecă prin orificiul diafragmei în cavitatea toracică, adesea provocând reflux gastroesofagian. Herniile mici sunt de obicei asimptomatice, dar cele mari pot cauza arsuri la stomac, dureri în piept și dificultăți la înghițire. Tratamentul include modificări ale stilului de viață, medicamente și, în cazuri severe, intervenție chirurgicală laparoscopică.
Este o afecțiune care apare atunci când țesutul stomacului alunecă în sus prin orificiul diafragmei, prin care trece esofagul, și se așază în cavitatea toracică. În condiții normale, mușchiul diafragmei menține stomacul fix în cavitatea abdominală, având un rol de strângere la nivelul joncțiunii dintre esofag și stomac. Totuși, lărgirea acestui orificiu al diafragmei sau slăbirea mușchilor care mențin stomacul în poziția sa determină apariția herniei hiatale. La persoanele cu hernie hiatală, conținutul stomacului poate reflua în esofag, această situație putând fi asociată cu boala de reflux gastroesofagian (BRGE). Din cauza refluxului, acidul gastric poate afecta esofagul, provocând simptome precum arsuri, aciditate și iritație la nivelul gâtului. Herniile hiatale mari pot provoca probleme precum dificultăți de respirație, dureri în piept și dificultăți la înghițire, în special după masă sau atunci când vă întindeți.
Hernia hiatală apare, de obicei, odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai frecventă în special după 50 de ani. În plus, obezitatea, tusea frecventă, sarcina și activitățile fizice intense cresc presiunea asupra stomacului, mărind riscul de apariție a herniei. În unele cazuri, hernia hiatală poate evolua fără niciun simptom și poate fi depistată întâmplător în timpul controalelor medicale de rutină.
Tipul herniei variază în funcție de modul în care își schimbă poziția stomacul și esofagul. În general, este împărțită în două categorii principale: hernia hiatală de alunecare (sliding) și hernia hiatală paraesofagiană. Ambele tipuri pot provoca simptome diferite. Hernia hiatală de alunecare este forma cea mai frecventă și este, de obicei, asociată cu refluxul. Hernia hiatală paraesofagiană este mai rar întâlnită, dar poate provoca complicații grave. În funcție de dimensiunea herniei și de relația acesteia cu esofagul, pot exista și diferite subtipuri. Tipurile de hernie hiatală sunt următoarele:
Apare în urma slăbirii mușchilor diafragmei și a creșterii presiunii asupra stomacului. Procesul de îmbătrânire poate determina pierderea elasticității mușchilor, ceea ce duce la slăbirea structurilor care mențin stomacul în poziția sa. Excesul de greutate și obezitatea pot crește presiunea intraabdominală, împingând stomacul în sus. Factori precum ridicarea greutăților, tusea cronică, constipația și efortul excesiv de screamăt pot determina, de asemenea, lărgirea orificiului diafragmei. Sarcina poate crește presiunea asupra stomacului, ducând la apariția unor hernii hiatale temporare.
Herniile hiatale mici nu produc, de obicei, simptome. Herniile mari pot provoca simptome precum arsuri la stomac, dureri în piept și reflux. Simptomele se pot agrava după masă sau atunci când vă aplecați înainte. Refluxul acidului gastric în esofag poate provoca iritație la nivelul gâtului și dificultăți la înghițire. În cazuri rare, herniile hiatale mari pot provoca complicații grave, precum torsiunea stomacului, ducând la dificultăți de respirație și senzație de apăsare în piept. Simptomele herniei hiatale sunt următoarele:
Una dintre cele mai frecvente complicații este dezvoltarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Refluxul constant al acidului gastric în esofag poate provoca iritația acestuia. Pe termen lung, poate duce la probleme precum inflamația esofagului (esofagită), formarea de ulcere și dificultăți la înghițire. În unele cazuri, hernia hiatală se poate mări și mai mult, ducând la comprimarea stomacului în cavitatea toracică. În această situație, circulația sângelui la nivelul stomacului poate fi afectată, putând apărea situații cu risc vital, precum torsiunea stomacului (volvulus) sau necroza gastrică. Complicațiile herniei hiatale sunt următoarele:
Una dintre cele mai frecvente metode de diagnostic este radiografia cu bariu, în timpul căreia pacientului i se administrează o substanță de contrast (sulfat de bariu) pentru a fi înghițită, apoi esofagul și stomacul sunt vizualizate radiologic. Astfel, se poate stabili prezența și dimensiunea herniei hiatale. Endoscopia este, de asemenea, una dintre cele mai frecvent utilizate metode pentru diagnosticarea herniei hiatale. În timpul acestei proceduri, cu ajutorul unei camere flexibile sunt examinate esofagul, stomacul și duodenul, putând fi identificate prezența herniei, refluxul și iritația de la nivelul esofagului. În unele cazuri, pentru a evalua efectul herniei hiatale asupra esofagului, poate fi efectuat testul de manometrie esofagiană. Acest test măsoară mișcările musculare ale esofagului și funcțiile sfincterului dintre stomac și esofag, putând identifica problemele care ar putea provoca reflux.
Herniile hiatale ușoare pot fi, de obicei, ținute sub control prin modificări ale stilului de viață și tratament medicamentos. Se recomandă ca pacienții să scadă în greutate, să evite alimentele acide și condimentate, să mănânce porții mici și să nu se întindă imediat după masă. Pentru herniile hiatale mari, care provoacă simptome severe sau complicații, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Fundoplicatura laparoscopică Nissen este cea mai frecvent utilizată metodă chirurgicală, aceasta presupunând înfășurarea părții superioare a stomacului în jurul esofagului pentru a repara hernia. În cazurile de hernii mari și recurente, pot fi aplicate proceduri chirurgicale prin care se îngustează orificiul diafragmei și se fixează stomacul în poziția sa. Deoarece operația este realizată, de obicei, prin tehnici minim invazive, procesul de recuperare este rapid.
Hernia hiatală este afecțiunea în care o parte a stomacului alunecă prin orificiul diafragmei în cavitatea toracică, putând provoca reflux gastroesofagian.
Principalele tipuri sunt hernia de alunecare (cea mai frecventă), hernia paraesofagiană, hernia mixtă și hernia hiatală gigantă, fiecare cu risc diferit de complicații.
Simptomele includ arsuri la stomac, reflux acid, dificultăți la înghițire, durere în piept, balonare și, uneori, tuse cronică sau răgușeală.
Poate provoca boală de reflux gastroesofagian, esofagită, esofag Barrett, anemie prin deficit de fier și, rar, torsiune gastrică cu risc vital.
Herniile ușoare se tratează prin modificări ale stilului de viață și medicamente, iar cele mari sau complicate pot necesita intervenție chirurgicală laparoscopică, precum fundoplicatura Nissen.
Centrul Medical Anadolu
Comitetul de Publicații
Ați găsit acest conținut util?
Mulțumim pentru feedback!
Gastroenterologie
Gastroenterologie
Gastroenterologie
Gastroenterologie
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Medicină Internă
Gastroenterologie
Tehnologii medicale
Fibroscanul este un dispozitiv care utilizează unde ultrasonice pentru a măsura și a evalua o zonă mult mai mare a ficatului, fiind utilizat în locul biopsiei în diagnosticul bolilor hepatice.
Gastroenterologie
Toate domeniile de interes ale secției